Maia Sandu uluită! Sărăcia și educația precară, cauzele prăpădului din Moldova care alungă populația în străinătate

Populația continuă să plece din Republica Moldova. Suntem țara cu cel mai mare grad de depopulare din Europa, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în cadrul conferinței MACRO organizată de Expert – Grup.

Trebuie să îmbunătățim condițiile de viață. E nevoie de o masă critică de schimbări în bine a cetățenilor pentru a reface încrederea și perspectiva unei vieți mai bune aici în Moldova. Este vorba de calitatea serviciilor publice, recâștigarea încrederii în instituțiile statului, în capacitatea clasei politice de a livra politicieni onești, dar și oportunități economice”, a punctat Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova s-a referit și la securitatea energetică pentru a reduce vulnerabilitatea țării în fața furnizărilor.

Este o provocare pentru noi cum anume rezolvăm problemele ca peste cinci ani să nu mai fim vulnerabili pe dimensiunea aprovizionării cu energie. Să avem suficiente resurse pentru rezolvarea securității energetice”, a precizat Sandu.

Scăderea populaţiei Republicii Moldova este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Estimările arată că unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

Economiștii susțin că dacă statul nu intervine mai repede, prin pârghiile pe care le are, atunci sărăcia va fi lăsată moștenire, de copilul sărac de astăzi, generațiilor viitoare, pentru că sărăcia este strâns legată de educație, iar un copil sărac are puțin șanse să performeze, spun experții în domeniu. Totodată, investiția în educație este importantă. Educația chiar poate schimba vieți, nu sunt vorbe mari. Un leu investit în educație aduce înapoi opt lei pentru societate, veniturile se dublează cu fiecare ciclu de studii absolvit. Sărăcia are foarte multe fețe și avem nevoie de schimbări sistemice, dar noi vedem zi de zi cum educația chiar ne poate salva copiii.

Condițiile economice precare au făcut ca, în decurs de 30 de ani de independență a țării, populația Republicii Moldova să scadă cu un milion de persoane urmare a natalității scăzute pe fundalul mortalității în creștere, dar și a migrației. Principalul efect al emigrației îl reprezintă creșterea remiterilor, care au devenit un element central al angrenajului economic național.

#migrație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferurile instant zilnice ale moldovenilor se ridică la 2,6 milioane de lei, constată guvernatoarea BNM, Anca Dragu, care a participat astăzi la lansarea Campaniei Naționale Fără Cash.

„Împreună lucrăm la acest concept de acces mai ușor la plăți și la servicii bancare și, în general, la dezvoltarea țării și crearea unor perspective mai simple de facilitare a businessului și a tranzacțiilor pentru toți cetățenii Moldovei”, a subliniat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a făcut referire la cele mai recente proiecte ale Băncii Naționale, care deja se bucură de succes. În context, a fost menționată înaintarea cererii de aderare a Republicii Moldovei la Zona Unică în Plăți în Euro (SEPA), care este în proces de examinare, dar și lansarea, în luna martie, a Sistemului de Plăți Instant MIA.

„Până ieri, avem înregistrate 124 118 de plăți și 115 milioane de lei transferați – câte 2900 de plăți și 2,65 mil de lei transferați pe zi. Sunt cifre care arată că MIA este un succes pentru sistemul nostru bancar. Aducem cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea plăților sigure, rapide și cu costuri din ce în ce mai reduse. Avem comisioane de zero lei pentru plățile instant de până la cinci mii de lei. Plățile au devenit foarte accesibile” a spus Anca Dragu.

Anul trecut, numărul cardurilor în circulație a depășit numărul populației din Republica Moldova, constituind cifra de 3 292 564. Totodată, pe parcursul anilor 2019-2023 numărul și valoarea plaților fără numerar au crescut în fiecare an în medie cu 40,4% și respectiv 37,9%.