MAIB și ASEM au semnat un acord de parteneriat

Astăzi MAIB și Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) au încheiat un nou acord de parteneriat pentru a implementa în comun o serie de proiecte academice, de cercetare și educaționale. Acordul a fost semnat de Giorgi Shagidze, Președintele MAIB, și Grigore Belostecinic, Rectorul ASEM.

Acordul include domeniile de cooperare în aspecte educaționale, programe de internship pentru studenții ASEM, zile de carieră, programe de instruire și alte evenimente prin care MAIB se va implica în procesul educațional. Începând din septembrie, lunar, angajații băncii vor susține lecții publice pentru studenții ASEM, contribuind astfel la buna pregătire a studenților și la oferirea de informații valoroase din mediul de afaceri.

Prima lecție publică pentru studenții ASEM a fost susținută de Președintele MAIB. Giorgi Shagidze a vorbit despre tendințele importante în banking pe termen scurt, mediu și lung, viziunea MAIB pentru nivelul următor, abordarea agile în bankingul modern, pași concreți pentru o carieră de succes în sectorul bancar și altele.

Circa 70 de studenți și absolvenți au fost prezenți la eveniment, care a oferit o bună motivație și ghidare pentru participanți, mulți dintre ei fiind selectați în programul MAIB de internship.

Giorgi Shagidze, Președintele MAIB, a declarat:

„Cooperarea MAIB cu universitățile din Republica Moldova este o investiție în viitorul nostru comun și intenționăm să valorificăm din plin parteneriatul cu ASEM pentru a crește calitatea pregătirii profesionale și a extinde oportunitățile de carieră ale studenților, oferindu-le acces la mediul real de business și sporindu-le motivația profesională și personală.

MAIB are ambiția să avanseze la nivelul următor, promovând inovațiile și tehnologiile și suntem convinși că vom atinge rezultatele scontate doar prin educație și instruiri de calitate. Scopul acordului de parteneriat este de a ne implica mai mult în procesul educațional, fapt ce va contribui ulterior la creșterea nivelului de pregătire a viitorilor angajați. Adresez mulțumiri ASEM și rectorului Grigore Belostecinic pentru găzduire și sunt sigur că vom culege roadele proiectelor în anii următori”.

Grigore Belostecinic, Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova:

„Atât ASEM, cât și MAIB marchează în acest an o aniversare importantă de 30 de ani, un motiv în plus pentru a iniția un nou acord de colaborare la un nivel superior și în beneficiul ambelor părți. Avem nevoie de o implicare mai activă a entităților economice, a potențialilor angajatori ai absolvenților noștri în toate activitățile desfășurate în ASEM, începând cu planurile de studii, conținutul cursurilor, studiile de caz din businessul real, stagii de practică – sunt domenii importante în care MAIB ne poate fi de un real folos în vederea creșterii calității studiilor.

Totodată, ca angajator, MAIB va putea beneficia de absolvenți ASEM mai bine pregătiți care să se poată încadra mult mai ușor în activitățile desfășurate de bancă”.

Despre MAIB

MAIB este liderul sectorului bancar din Republica Moldova. Deține o cotă de peste 34% la credite și 31% din volumul depozitelor din sectorul bancar. Banca are peste 2250 de angajați, reprezentând puțin peste un sfert din angajații din bankingul din țară. Resursele umane reprezintă un domeniu cheie pentru MAIB în noua sa strategie. Banca își propune să crească loialitatea angajaților, să dezvolte o cultură corporativă, să promoveze leadershipul și managementul performanței. Pe termen mediu un obiectiv al MAIB este menținerea angajamentului angajaților la nivelul de peste 85%. Implicarea MAIB în activități educaționale este parte din acțiunile de responsabilitate socială ale băncii, dar și din acțiunile menite să construiască relațiile cu viitorii potențiali angajați.

#parteneriat #ASEM #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania vizată de perchezițiile desfășurate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un dosar de escrocherie și insolvabilitate intenționată este SRL „Agrounire”, arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Firma a intrat în insolvabilitate în septembrie 2025, după ce a declarat instanței că nu mai dispunea de mijloace pentru achitarea datoriilor ajunse la scadență.

Potrivit investigației, dosarul penal ar fi pornit în urma plângerilor depuse de doi agenți economici de la care „Agrounire” cumpărase floarea-soarelui și față de care acumulase datorii. PCCOCS suspectează că scopul unor operațiuni ar fi fost evitarea achitării mărfii și înstrăinarea fictivă a activelor companiei.

Cifrele prezentate în investigație scot la iveală situația financiară declarată de companie înainte de insolvabilitate. La 26 august 2025, „Agrounire” s-a adresat Judecătoriei Chișinău și a cerut deschiderea propriei proceduri de insolvabilitate, susținând că intenționează să-și restructureze activitatea.

Compania declara atunci datorii de aproximativ 74 de milioane de lei, în timp ce în cele două conturi bancare ale sale se aflau puțin peste 11 mii de lei. În același timp, „Agrounire” susținea că avea de recuperat circa 41 de milioane de lei de la alte firme și persoane.

Ulterior însă, cifrele datoriilor s-au modificat. Într-o cerere concretizată depusă în instanță, acestea au fost indicate la aproximativ 69 de milioane de lei. Iar tabelul definitiv actualizat al creanțelor, întocmit în ianuarie 2026 de lichidator, indica o masă credală de numai 39,7 milioane de lei.

Unul dintre cele mai controversate elemente descrise de Ziarul de Gardă îl reprezintă o serie de tranzacții efectuate cu puțin timp înainte de solicitarea insolvabilității.

Între 24 iulie și 14 august 2025, „Agrounire” a încheiat 24 de contracte de cesiune cu „WETRADE”, companie afiliată grupului din care face parte și „Agrounire”. Valoarea acestora era de aproximativ 37 de milioane de lei.

Prin aceste contracte, „WETRADE” a transmis către „Agrounire” dreptul de a încasa datorii de la diferite companii și gospodării țărănești. În schimb, „Agrounire” urma să achite către firma afiliată valoarea creanțelor preluate.

Investigația ZdG arată însă că o parte dintre debitorii de la care „Agrounire” trebuia să recupereze banii se aflau ei înșiși în proceduri de insolvabilitate. Tocmai dificultatea recuperării acestor creanțe a fost ulterior invocată de companie printre motivele care au condus la incapacitatea sa de plată.

Mai mult, printre principalii creditori ai „Agrounire” apar două firme afiliate: „Agricore Solutions”, cu o creanță de aproximativ 16,8 milioane de lei, și „WETRADE”, cu peste 3 milioane de lei.

Avocatul a doi dintre creditorii externi, Dorin Ceban, susține că masa credală ar fi fost „umflată artificial”, iar tranzacțiile cu firmele afiliate ar fi urmărit simularea unei stări de insolvabilitate.

Potrivit calculelor invocate de acesta, fără tranzacțiile contestate, „Agrounire” ar fi fost solvabilă în momentul depunerii cererii, iar datoriile scadente reale ar fi fost de aproximativ 17 milioane de lei, nu 65–74 de milioane de lei. Aceste afirmații reprezintă poziția avocatului creditorilor și nu o constatare definitivă a instanței.

Reprezentanții „Agrounire” resping însă acuzațiile. Avocatul companiei, Oleg Mistrean, susține că firma s-a confruntat cu o lipsă reală de lichidități și că scopul contractelor de cesiune a fost tocmai crearea unor surse suplimentare de bani pentru achitarea creditorilor.

Potrivit acestuia, prin cesiuni nu ar fi fost scoase active din patrimoniul „Agrounire”. Avocatul mai afirmă că „WETRADE” a stins datorii bancare ale companiei de aproximativ 22 de milioane de lei, iar „Agricore Solutions” ar fi preluat o altă obligație majoră față de un creditor extern.

Apărarea mai susține că „Agrounire” a stins integral creanțele a 46 de creditori și invocă un control al Serviciului Fiscal de Stat care, potrivit avocatului, nu ar fi constatat operațiuni sau încălcări fiscale care să indice o insolvabilitate intenționată.

Reprezentanții companiei subliniază că informațiile prezentate de PCCOCS constituie, la această etapă, o versiune examinată în cadrul urmăririi penale și nu reprezintă o constatare definitivă privind caracterul tranzacțiilor sau vinovăția persoanelor vizate.