Cireșele noastre fac bani grei în Europa! Prețurile au explodat cu peste 50%

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

#exporturi #Cireșe #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asia de Est și Pacific a înregistrat una dintre cele mai mari transformări economice din ultimele decenii, însă extinderea clasei de mijloc începe să încetinească în mai multe economii din regiune, avertizează Banca Mondială într-o nouă analiză.

Potrivit instituției, aproximativ o treime din populația regiunii face în prezent parte din clasa de mijloc și dispune de suficientă siguranță economică pentru a face față unor șocuri fără a reveni în sărăcie.

Regiunea a avut și cel mai rapid ritm de extindere a clasei de mijloc la nivel mondial în ultimul deceniu. China a avut o contribuție decisivă la această evoluție: ponderea clasei de mijloc a crescut de la 11% din populație în 2010 la aproximativ 40% în 2021.

În afara Chinei însă, ritmul de creștere s-a temperat. Mulți dintre cei care au reușit să iasă din sărăcie întâmpină dificultăți în a ajunge la un nivel de trai specific clasei de mijloc și, mai ales, în a-l menține.

Banca Mondială arată că orașele rămân principalul motor al mobilității sociale. Locuitorii din mediul urban au o probabilitate de două ori mai mare decât cei din zonele rurale să facă parte din clasa de mijloc.

Locurile de muncă salariate au avut cel mai important rol în această transformare. Aproximativ 77% dintre persoanele din categoriile cu venituri superioare și 59% dintre cele din clasa de mijloc au locuri de muncă salariate. În schimb, populația săracă și vulnerabilă este concentrată în agricultură, muncă neremunerată și activități independente, sectoare care oferă mai puțină stabilitate economică.

Problema este că piața muncii începe să se schimbe. Deși ratele de ocupare sunt ridicate comparativ cu media globală, productivitatea muncii rămâne sub media mondială în majoritatea economiilor din regiune, cu excepția Chinei și Malaeziei, iar ritmul de creștere încetinește.

Tot mai mulți angajați care părăsesc agricultura ajung în servicii cu productivitate redusă și nu în industria performantă, care în trecut a fost unul dintre principalele motoare ale ascensiunii către clasa de mijloc.

Automatizarea și inteligența artificială adaugă o nouă presiune. Banca Mondială estimează că adoptarea roboților în cinci mari economii din Asia de Est și Pacific a creat circa 2 milioane de locuri de muncă pentru lucrători calificați din sectorul formal între 2018 și 2022, dar a eliminat aproximativ 1,4 milioane de locuri de muncă ocupate de persoane slab calificate.

Rezultatul net a fost de aproximativ 600.000 de noi locuri de muncă, însă instituția atrage atenția că beneficiile sunt distribuite inegal. Posturile nou create necesită tot mai multe competențe digitale și un nivel mai ridicat de educație, în timp ce locurile de muncă eliminate sunt tocmai cele care ofereau persoanelor slab calificate o primă șansă de intrare în economia formală.

Și munca prin platformele digitale se extinde, însă aceasta nu oferă întotdeauna siguranță economică. Deși comerțul electronic a îmbunătățit accesul femeilor pe piața muncii, iar economia de tip gig a atras numeroși tineri, astfel de locuri de muncă vin adesea fără asigurări medicale, pensii sau protecție împotriva pierderii venitului.

Banca Mondială recomandă intervenții simultane pe trei direcții: investiții în educație, sănătate și formare profesională, îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri pentru stimularea investițiilor private și extinderea protecției sociale și asupra lucrătorilor din economia informală.

Miza depășește nivelul de trai al gospodăriilor. Instituția subliniază că o clasă de mijloc mai numeroasă stimulează consumul intern, susține afacerile și poate reduce dependența economiilor de exporturi.

În același timp, gospodăriile din clasa de mijloc contribuie mai mult la finanțarea serviciilor publice și exercită o presiune mai mare pentru îmbunătățirea calității acestora.

Banca Mondială concluzionează că reducerea sărăciei în Asia de Est și Pacific reprezintă una dintre marile realizări economice ale ultimelor decenii, însă construirea unei clase de mijloc numeroase și reziliente va fi o provocare mai dificilă.