Trump amenință UE cu taxe vamale dacă nu crește achizițiile de petrol și gaze din SUA

Statele Unite sunt deja cel mai mare furnizor de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) pentru țările Uniunii Europene. Cu toate acestea, într-o încercare de a reduce deficitul comercial al SUA, Donald Trump a amenințat aliații europeni cu taxe vamale pe produsele lor, dacă nu vor crește achizițiile de combustibili fosili din Statele Unite. Problema, spun experții, este că acordurile oficiale nu vor fi suficiente pentru a realiza acest obiectiv.

„Le-am spus Uniunii Europene că trebuie să umple deficitul uriaș [comercial] cu Statele Unite prin achiziții masive de petrol și gaze din țara noastră. Altfel, vor exista TAXE VAMALE peste tot!!!” a scris Trump pe platforma sa de socializare, Truth Social.

SUA sunt cel mai mare producător de petrol din lume și unul dintre principalii exportatori de GNL. În Europa, Statele Unite ocupă deja primul loc la furnizarea ambelor tipuri de combustibili. Această poziție a fost consolidată de decizia UE de a înceta achizițiile de hidrocarburi rusești după începutul războiului din Ucraina. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, SUA au furnizat 48% din importurile de GNL ale Europei, iar în trimestrul trei, Statele Unite au acoperit 15% din importurile de petrol (cu livrări de aproximativ 2 milioane de barili pe zi), conform Eurostat.

În decembrie 2022, UE a impus un embargou asupra achizițiilor de petrol din Rusia, iar în februarie 2023 a interzis produsele petroliere. Totuși, o parte din petrolul și gazele rusești continuă să ajungă în Europa prin excepții pentru anumite țări din Europa de Est sau prin ocolirea sancțiunilor. Între timp, Rusia își păstrează locul al doilea pe piața europeană de GNL, deși rămâne mult în urma SUA, având doar 16% din importurile europene de GNL.

Potrivit unei surse anonime familiare cu subiectul, UE analizează măsuri suplimentare pentru a limita veniturile valutare rusești. Cu toate acestea, este dificil de introdus noi restricții severe asupra petrolului și gazelor, a declarat sursa pentru Bloomberg.

Uniunea Europeană a început deja să se pregătească pentru posibile complicații în relațiile comerciale cu SUA. Țările blocului ar putea să cumpere mai mult GNL din SUA, înlocuind combustibilul rusesc, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în noiembrie. GNL este „unul dintre subiectele pe care le-am discutat”, a spus ea după o convorbire telefonică cu Trump:

„Încă primim o cantitate mare de GNL din Rusia. De ce să nu-l înlocuim cu GNL american, care este mai ieftin și ajută la reducerea costurilor energetice?”

Amenințarea lui Trump pare ciudată, având în vedere că „von der Leyen a sugerat posibilitatea de a face exact ceea ce el cere”, a spus un oficial european citat de Financial Times.

Problema este însă că în prezent capacitățile de export ale SUA sunt complet utilizate, iar extinderea livrărilor către UE ar necesita infrastructură suplimentară, spun analiștii. Președintele Joe Biden a refuzat să aprobe construcția de noi terminale de GNL, însă Trump a promis că va anula această decizie. Chiar și așa, va dura câțiva ani până când noile capacități vor fi finalizate, deși unele terminale, care au început să fie construite înainte de interdicție, vor fi puse în funcțiune în următorii ani. „Problema principală este că SUA nu au capacități libere pentru a livra GNL în Europa în acest moment”, spune Florence Schmitt, strateg în energie la Rabobank.

În plus, țările europene vor trebui să depășească prețul, într-o competiție cu cumpărătorii asiatici, adaugă el. O problemă similară este și pe piața de petrol: companiile acționează independent de guverne, luând decizii de cumpărare de la diverși furnizori. Prin urmare, este greu de spus cum acordurile guvernamentale ar putea influența acțiunile agenților economici privați, remarcă Bloomberg.

Uniunea Europeană trebuie să sprijine orice propunere de achiziționare a unei cantități mai mari de combustibil american cu o „amenințare convingătoare de contramăsuri” care ar putea fi luate dacă SUA decid să impună taxe vamale asupra exporturilor europene, consideră analiștii de la centrul de analiză Bruegel din Bruxelles.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.