Malul stâng în beznă! Deconectări pe ore și măsuri de austeritate

Celula de criză de la Guvern informează că, pentru perioada 4-5 ianuarie, consumul de energie electrică pentru malul drept al Republicii Moldova este asigurat integral, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie. În schimb, pe malul stâng, unde sursele de energie disponibile sunt insuficiente, au fost înregistrate deconectări pe ore.

Pe 4 ianuarie, consumul de energie electrică pentru malul drept a fost acoperit în totalitate din sursele comerciale, după cum urmează:

Import din România: 50,38%
SA „Termoelectrica”: 29,64%
Energie regenerabilă: 14,11%
SA „CET-Nord”: 4,76%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești”: 1,11%

Pentru 5 ianuarie, SA „Energocom” a asigurat capacitatea comercială suficientă la hotarul cu România pentru a acoperi necesarul de consum, iar activarea contractelor de avarie nu este necesară. De asemenea, nu au fost înregistrate deconectări avariate ale rețelelor electrice sau unităților de generare.

Autoritățile îndeamnă locuitorii să consume energie electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a menține stabilitatea sistemului electroenergetic și alimentarea continuă cu energie electrică.

În sectorul gazelor naturale și al energiei termice, unitățile de producție funcționează în regim normal, fără avarii sau incidente.

Pe malul stâng, deficitul de energie electrică se resimte acut, iar pentru a preveni supraîncărcarea rețelei, se efectuează deconectări planificate în intervale orare. Începând cu 3 ianuarie, aceste deconectări au fost extinse, ajungând la întreruperi de până la patru ore pe 5 ianuarie. Pentru a reduce consumul, au fost luate măsuri de deconectare a iluminatului stradal și decorativ după ora 20:00.

Deconectările au vizat și localitățile Copanca și Varnița, autoritățile centrale menținând un dialog constant cu primarii acestor localități pentru a gestiona situația și a asigura sprijinul necesar din partea poliției, serviciilor medicale și serviciilor de urgență.

În prezent, energia electrică pentru malul stâng provine de la MGRES/ Centrala de la Cuciurgan, care funcționează pe bază de cărbune, și hidrocentrala de la Dubăsari. Potrivit informațiilor disponibile, stocurile de cărbune ale MGRES sunt suficiente pentru a acoperi necesarul până la finele lunii ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transnistria #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.