Mare atenție! FlyOne Armenia reduce zborurile pe direcția Erevan-Chișinău

Acum patru zile, compania aeriană FlyOne Armenia a anulat zborul programat pentru astăzi, 20 septembrie, Erevan-Chișinău, lăsând pasagerii cu ochii în soare. Unul dintre călători, care a achiziționat un bilet cu escală prin Ervean pe ruta Sankt Petersburg – Chișinău, a întâmpinat probleme la rambursarea costului biletului. După o corespondență de trei zile cu compania, aceasta a acceptat să restituie doar banii pentru segmentul anulat Erevan-Chișinău, promițând returnarea sumelor în termen de 30 de zile, în ciuda faptului că biletul fusese cumpărat ca un singur bilet de la Sankt Petersburg la Chișinău. Pasagerul a fost nevoit să cumpere bilete alternative prin Istanbul, pierzând aproape 300 de euro.

În răspunsul său, FlyOne Armenia a invocat forța majoră, afirmând: „Vă informăm că decizia de a reduce zborurile din Erevan către Chișinău este o decizie a Guvernului Moldovei, iar compania aeriană nu poate fi responsabilă pentru aceste circumstanțe de forță majoră. În acest caz, puteți solicita returnarea doar pentru segmentul anulat.”

Într-un comunicat oficial al companiei se spune că: „Vă informăm despre faptul că frecvența zborurilor Erevan-Chișinău-Erevan, a fost temporar redusă la 3 zboruri pe săptămână. Această decizie a fost luată în urma limitei de maxim 3 curse săptămânale, impuse pe o perioadă determinată de Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova, pe motive de securitate națională. Ca urmare, compania FLYONE Armenia, parte a grupului de companii FLYONE, a efectuat modificări în orarul zborurilor sale. Pasagerii care aveau bilete pentru aceste curse au primit alternative adaptate situației. Aceștia au posibilitatea de a alege între următoarele opțiuni: rambursarea banilor, modificarea datei zborului sau schimbarea destinației”.

Proprietarii Fly One Armenia sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fly oane #companie #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.