Mare atenție! FlyOne Armenia reduce zborurile pe direcția Erevan-Chișinău

Acum patru zile, compania aeriană FlyOne Armenia a anulat zborul programat pentru astăzi, 20 septembrie, Erevan-Chișinău, lăsând pasagerii cu ochii în soare. Unul dintre călători, care a achiziționat un bilet cu escală prin Ervean pe ruta Sankt Petersburg – Chișinău, a întâmpinat probleme la rambursarea costului biletului. După o corespondență de trei zile cu compania, aceasta a acceptat să restituie doar banii pentru segmentul anulat Erevan-Chișinău, promițând returnarea sumelor în termen de 30 de zile, în ciuda faptului că biletul fusese cumpărat ca un singur bilet de la Sankt Petersburg la Chișinău. Pasagerul a fost nevoit să cumpere bilete alternative prin Istanbul, pierzând aproape 300 de euro.

În răspunsul său, FlyOne Armenia a invocat forța majoră, afirmând: „Vă informăm că decizia de a reduce zborurile din Erevan către Chișinău este o decizie a Guvernului Moldovei, iar compania aeriană nu poate fi responsabilă pentru aceste circumstanțe de forță majoră. În acest caz, puteți solicita returnarea doar pentru segmentul anulat.”

Într-un comunicat oficial al companiei se spune că: „Vă informăm despre faptul că frecvența zborurilor Erevan-Chișinău-Erevan, a fost temporar redusă la 3 zboruri pe săptămână. Această decizie a fost luată în urma limitei de maxim 3 curse săptămânale, impuse pe o perioadă determinată de Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova, pe motive de securitate națională. Ca urmare, compania FLYONE Armenia, parte a grupului de companii FLYONE, a efectuat modificări în orarul zborurilor sale. Pasagerii care aveau bilete pentru aceste curse au primit alternative adaptate situației. Aceștia au posibilitatea de a alege între următoarele opțiuni: rambursarea banilor, modificarea datei zborului sau schimbarea destinației”.

Proprietarii Fly One Armenia sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fly oane #companie #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.