Mare atenție! FlyOne Armenia reduce zborurile pe direcția Erevan-Chișinău

Acum patru zile, compania aeriană FlyOne Armenia a anulat zborul programat pentru astăzi, 20 septembrie, Erevan-Chișinău, lăsând pasagerii cu ochii în soare. Unul dintre călători, care a achiziționat un bilet cu escală prin Ervean pe ruta Sankt Petersburg – Chișinău, a întâmpinat probleme la rambursarea costului biletului. După o corespondență de trei zile cu compania, aceasta a acceptat să restituie doar banii pentru segmentul anulat Erevan-Chișinău, promițând returnarea sumelor în termen de 30 de zile, în ciuda faptului că biletul fusese cumpărat ca un singur bilet de la Sankt Petersburg la Chișinău. Pasagerul a fost nevoit să cumpere bilete alternative prin Istanbul, pierzând aproape 300 de euro.

În răspunsul său, FlyOne Armenia a invocat forța majoră, afirmând: „Vă informăm că decizia de a reduce zborurile din Erevan către Chișinău este o decizie a Guvernului Moldovei, iar compania aeriană nu poate fi responsabilă pentru aceste circumstanțe de forță majoră. În acest caz, puteți solicita returnarea doar pentru segmentul anulat.”

Într-un comunicat oficial al companiei se spune că: „Vă informăm despre faptul că frecvența zborurilor Erevan-Chișinău-Erevan, a fost temporar redusă la 3 zboruri pe săptămână. Această decizie a fost luată în urma limitei de maxim 3 curse săptămânale, impuse pe o perioadă determinată de Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova, pe motive de securitate națională. Ca urmare, compania FLYONE Armenia, parte a grupului de companii FLYONE, a efectuat modificări în orarul zborurilor sale. Pasagerii care aveau bilete pentru aceste curse au primit alternative adaptate situației. Aceștia au posibilitatea de a alege între următoarele opțiuni: rambursarea banilor, modificarea datei zborului sau schimbarea destinației”.

Proprietarii Fly One Armenia sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fly oane #companie #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.