Mare atenție! FlyOne Armenia reduce zborurile pe direcția Erevan-Chișinău

Acum patru zile, compania aeriană FlyOne Armenia a anulat zborul programat pentru astăzi, 20 septembrie, Erevan-Chișinău, lăsând pasagerii cu ochii în soare. Unul dintre călători, care a achiziționat un bilet cu escală prin Ervean pe ruta Sankt Petersburg – Chișinău, a întâmpinat probleme la rambursarea costului biletului. După o corespondență de trei zile cu compania, aceasta a acceptat să restituie doar banii pentru segmentul anulat Erevan-Chișinău, promițând returnarea sumelor în termen de 30 de zile, în ciuda faptului că biletul fusese cumpărat ca un singur bilet de la Sankt Petersburg la Chișinău. Pasagerul a fost nevoit să cumpere bilete alternative prin Istanbul, pierzând aproape 300 de euro.

În răspunsul său, FlyOne Armenia a invocat forța majoră, afirmând: „Vă informăm că decizia de a reduce zborurile din Erevan către Chișinău este o decizie a Guvernului Moldovei, iar compania aeriană nu poate fi responsabilă pentru aceste circumstanțe de forță majoră. În acest caz, puteți solicita returnarea doar pentru segmentul anulat.”

Într-un comunicat oficial al companiei se spune că: „Vă informăm despre faptul că frecvența zborurilor Erevan-Chișinău-Erevan, a fost temporar redusă la 3 zboruri pe săptămână. Această decizie a fost luată în urma limitei de maxim 3 curse săptămânale, impuse pe o perioadă determinată de Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova, pe motive de securitate națională. Ca urmare, compania FLYONE Armenia, parte a grupului de companii FLYONE, a efectuat modificări în orarul zborurilor sale. Pasagerii care aveau bilete pentru aceste curse au primit alternative adaptate situației. Aceștia au posibilitatea de a alege între următoarele opțiuni: rambursarea banilor, modificarea datei zborului sau schimbarea destinației”.

Proprietarii Fly One Armenia sunt persoane legate de numele unor foști demnitari ai Republicii Moldova. O cotă de 40% îi aparține Mariei Cebotari, soția fostului ministru al Justiției din Moldova în anii 2015-2017 Vladimir Cebotari, iar 10% surorii acestui fost oficial. Mariana Tabuică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fly oane #companie #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.