Marea Britanie: Alerta nucleară a lui Putin este o încercare de distragere a atenției

Punerea lui Vladimir Putin în alertă maximă a forțelor nucleare ale Rusiei este o încercare de a distrage atenția oamenilor de la „ceea ce merge prost în Ucraina”, a spus secretarul apărării din Marea Britanie, Ben Wallace.

Wallace a spus că Putin a fost angajat într-o „bătălie a retoricii” încercând să „amintească lumii” că are un efect de descurajare, transmite BBC.

Putin a spus că ordinul său a fost cauzat de „declarațiile agresive” ale Occidentului.

Dar a atras condamnarea internațională, SUA considerând-o o „escaladare inacceptabilă”, iar UE a anunțat ulterior o nouă serie de sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei.

Anunțul lui Putin nu înseamnă că Rusia intenționează să-și folosească armele nucleare.

„Este vorba în principal despre faptul că Putin a pus-o pe masă doar pentru a le reaminti oamenilor, pentru a reaminti lumii, că are un efect de descurajare”.

Secretarul apărării a spus că Marea Britanie este, de asemenea, o putere nucleară și că factorul ei de descurajare „ne-a păstrat securitatea de zeci de ani”. Trecerea foarte publică la starea de alertă ridicată este o modalitate prin care Moscova poate trimite un avertisment. Starea de alertă ușurează, probabil, lansarea mai rapidă a armelor. Dar nu înseamnă că există o intenție actuală de a le folosi.

Rusia are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume, dar știe, de asemenea, că NATO are suficiente resurse pentru a distruge Rusia dacă acestea ar fi folosite.

Dar scopul lui Vladimir Putin este probabil să încerce să descurajeze sprijinul NATO pentru Ucraina, creând temeri cu privire la cât de departe este dispus să meargă – și creând ambiguitate cu privire la tipul de sprijin pentru Ucraina pe care l-ar considera a fi prea mult.

„Președintele Putin va ști că orice lucru care implică o armă nucleară are un răspuns egal sau mai mare din partea Occidentului”, a spus Wallace.

El a spus că dl Putin desfășoară în prezent o „bătălie a retoricii”, iar Marea Britanie trebuie să se asigure că aceasta este gestionată corespunzător.

Asaltul militar al Rusiei a intrat în cea de-a cincea zi, cu orașe din Ucraina în alertă maximă, după ce capitala Kiev și principalele centre din Harkov și Cernikov au fost vizate de forțele ruse peste noapte.

Toate cele trei orașe rămân sub control ucrainean, dar Rusia a făcut unele progrese în sud, luând orașul-port Berdiansk.

Ministerul Apărării al Marii Britanii a declarat că ultimele sale informații sugerează că „cea mai mare parte” a forțelor ruse a rămas la mai mult de 30 km (19 mile) nord de Kiev, „fiind încetinite de forțele ucrainene”.

„Eșecurile logistice și rezistența fermă a Ucrainei continuă să frustreze avansul rusesc”, se arată în comunicat.

#alerta nucleara #Marea Britanie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.