Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproape 200.000 de euro în prima seară a războiului din Ucraina

28 Feb. 2022, 11:45
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
28 Feb. 2022, 11:45 // Au Bani //  MD Bani

Românii au cumpărat bijuterii în valoare de aproximativ 200.000 de euro din cadrul Licitației de Mărțișor – Bijuterii, care a avut loc pe 24 februarie, la Casa de Licitații Artmark, înregistrând o rată de adjudecare de peste 77%. În prima seară de război din Ucraina, românii au ales să cumpere diamante, briliante, safire sau perle, confirmând încrederea pe care o au în investiții sigure în vremuri tulburi, respectiv interesul în creștere pentru piese de colecție, scrie wall-street.ro.

Pe fondul inflației existente, a conflictelor politice, a datoriilor în creștere și a noului război în plină desfășurare, românii nu uită de securizarea averilor, de investiții sigure, fiind inspirați de o piață alternativă pentru a diversifica activele în care își păstrează valoarea banilor. Printre aceste piețe alternative se numără și cea a obiectelor de lux, care își sporesc în timp valoarea.

În ultimii 10 ani, investițiile în bijuterii sau ceasuri de lux, în SUA, au depășit investițiile în acțiuni sau imobiliare. Explicația este dată de faptul că investiția în bijuterii sau ceasuri exclusiviste seamănă mai mult cu arta decât imobiliarele, de exemplu. Pe termen lung valoarea pieselor sporește, iar profitul este mai mare.

Licitațiile Artmark se desfășoară exclusiv online, prin intermediul platformei de licitare Artmark Live, iar toate operele de artă sau obiectele de colecție pot fi vizionate online pe www.artmark.ro. Platforma Artmark Live dă posibilitatea plasării de oferte online, participării online, în regim live, adjudecării și plății online. Totodată, la licitație se poate participa și prin depunerea unor oferte prealabile scrise ori prin telefon, în timpul evenimentului.

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.