Maşinile electrice chinezeşti iau cu asalt Europa. Competiţia se anunţă acerbă

08 Sept. 2021, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Sept. 2021, 17:38 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Great Wall Motor, unul dintre cei mai mari producători de maşini din China, s-a lansat în aventura euro­peană în urmă cu un deceniu printr-un parteneriat cu o companie bulgară. De asemenea, pe piața europeană sunt prezente mai multe companii chinezești precum Xpeng şi BYD.

O perioadă producătorul chinez asambla maşini în Bulgaria. Pe unele le-a şi exportat prin regiune, dar în câţiva ani afacerea a dat faliment. Acum, electromobilitatea dă un nou impuls asaltului european.

Potrivir Reuters, Great Wall Motor va lansa anul acesta în Germania un SUV hibrid, a cărui propulsie electrică are o autonomie de 150 de kilometri. SUV-ul  va fi urmat pe piaţă în 2022 de un minihibrid, o maşină cu o autonomie electrică de 400 de kilometri. Dar drumul a fost deschis de alţii.

Compania de maşini electrice din China Nio a început recent să-şi comercializeze modelele în Norvegia. Xpeng şi BYD sunt prezenţi deja de ceva timp în Europa. Competiţia se anunţă acerbă, toţi marii producători auto tradiţionali europeni, inclusiv Renault, un veteran al pieţei de profil, având planuri de electrificare la scară largă a mărcilor, scrie Ziarul Financiar.

Great Wall Motor a făcut între timp paşi mari de expansiune agresivă la nivel internaţional, în Europa, Asia şi America de Sud.

Compania a anunţat anul trecut investiţii de un miliard de dolari în India, însă anul acesta a redirecţionat o parte din fonduri în Brazilia, unde, spun surse citate de Reuters, ar putea cumpăra de la Daimler, un gigant german, o fabrică de maşini şi baterii.

De asemenea, Great Wall dezvoltă maşini electrice de di­mensiuni reduse împreună cu BMW şi îşi construieşte alături de grupul german o uzină în China.

 

 

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!