Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.