Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.