Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.

În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:

1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.

„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.