Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.