Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.