Măsuri dure! Rusia pierde accesul la SWIFT pentru încă 13 bănci

Uniunea Europeană continuă să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, anunțând că încă 13 bănci rusești vor fi excluse de la sistemul de plăți internațional SWIFT, în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni. Potrivit EUObserver, care citează diplomați familiarizați cu situația, măsura a fost aprobată de ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv Ungaria, un aliat al Kremlinului, și urmează să fie ratificată printr-un vot formal al miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pe 19 februarie.

În prezent, aproximativ 95% din sistemul bancar rus se află sub sancțiuni occidentale, a declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, în decembrie anul trecut. Potrivit acesteia, 129 de instituții financiare au fost incluse pe listele negre, controlând aproape toate activele financiare ale țării.

Ultimul pachet de sancțiuni americane, aplicat în noiembrie, a afectat 50 de bănci, inclusiv Gazprombank, singura bancă de stat care mai avea acces la tranzacțiile în dolari și la sistemul SWIFT. Deși Gazprombank rămâne activ în plățile pentru livrările de gaz rusesc către Ungaria și Slovacia, în valoare de aproximativ 250 milioane de euro pe lună, se preconizează că acesta nu va fi afectat de sancțiunile europene. Măsurile vizează, în principal, băncile mai mici din Rusia.

Sancțiunile vin într-un context de intensificare a discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite privind situația din Ucraina. Diplomatul european citat de EUObserver a subliniat că UE continuă să sprijine Ucraina și să aplice presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii.

În același timp, statele G7 discută posibile măsuri suplimentare împotriva industriei petroliere rusești, iar cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, este posibil să fie ajustat „plafonul de preț” pentru petrolul rusesc, care este în prezent stabilit la 60 de dolari pe baril. Obiectivul acestui pachet suplimentar de sancțiuni este de a reduce accesul Kremlinului la dolarile din comerțul cu petrol și de a încuraja Rusia să negocieze un „armistițiu just” cu Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rudsia #bank #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.