Matrioșka financiară a lui Șor: Scheme ascunse pentru a salva Kremlinul de sancțiuni

Companiile oligarhului fugar Ilan Șor, înființate luna trecută la Moscova în colaborare cu guvernul rus, sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei. Noile firme paravan, administrate de Șor, vizează piața financiară internațională, angajând juriști vorbitori de engleză pentru a facilita decontările comerciale globale, scrie RISEMoldova.

RISE Moldova a dezvăluit că Ilan Șor a creat patru noi companii rusești, în parteneriat cu Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat desemnată de Kremlin pentru a finanța complexul militar al Rusiei. Aceste firme pregătesc un sistem special de plăți pentru a permite firmelor rusești să continue operațiunile externe, în pofida sancțiunilor.

Una dintre aceste firme, A7, deținută în proporție de 51% de Șor și 49% de PSB, este parte dintr-o schemă financiară mai amplă menită să evite regimul sancțiunilor internaționale. În același timp, procurorii anticorupție din Republica Moldova investighează transferuri ilegale din Rusia, folosite pentru a influența alegătorii moldoveni, într-o posibilă tentativă de manipulare a proceselor electorale.

Aceste dezvăluiri pun în lumină conexiunile dintre Ilan Șor și Kremlin, dar și metodele prin care oligarhul continuă să activeze, în ciuda sancțiunilor impuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Sor #companii #Chisinau #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.