Matrioșka financiară a lui Șor: Scheme ascunse pentru a salva Kremlinul de sancțiuni

Companiile oligarhului fugar Ilan Șor, înființate luna trecută la Moscova în colaborare cu guvernul rus, sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei. Noile firme paravan, administrate de Șor, vizează piața financiară internațională, angajând juriști vorbitori de engleză pentru a facilita decontările comerciale globale, scrie RISEMoldova.

RISE Moldova a dezvăluit că Ilan Șor a creat patru noi companii rusești, în parteneriat cu Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat desemnată de Kremlin pentru a finanța complexul militar al Rusiei. Aceste firme pregătesc un sistem special de plăți pentru a permite firmelor rusești să continue operațiunile externe, în pofida sancțiunilor.

Una dintre aceste firme, A7, deținută în proporție de 51% de Șor și 49% de PSB, este parte dintr-o schemă financiară mai amplă menită să evite regimul sancțiunilor internaționale. În același timp, procurorii anticorupție din Republica Moldova investighează transferuri ilegale din Rusia, folosite pentru a influența alegătorii moldoveni, într-o posibilă tentativă de manipulare a proceselor electorale.

Aceste dezvăluiri pun în lumină conexiunile dintre Ilan Șor și Kremlin, dar și metodele prin care oligarhul continuă să activeze, în ciuda sancțiunilor impuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Sor #companii #Chisinau #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.