Matrioșka financiară a lui Șor: Scheme ascunse pentru a salva Kremlinul de sancțiuni

Companiile oligarhului fugar Ilan Șor, înființate luna trecută la Moscova în colaborare cu guvernul rus, sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei. Noile firme paravan, administrate de Șor, vizează piața financiară internațională, angajând juriști vorbitori de engleză pentru a facilita decontările comerciale globale, scrie RISEMoldova.

RISE Moldova a dezvăluit că Ilan Șor a creat patru noi companii rusești, în parteneriat cu Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat desemnată de Kremlin pentru a finanța complexul militar al Rusiei. Aceste firme pregătesc un sistem special de plăți pentru a permite firmelor rusești să continue operațiunile externe, în pofida sancțiunilor.

Una dintre aceste firme, A7, deținută în proporție de 51% de Șor și 49% de PSB, este parte dintr-o schemă financiară mai amplă menită să evite regimul sancțiunilor internaționale. În același timp, procurorii anticorupție din Republica Moldova investighează transferuri ilegale din Rusia, folosite pentru a influența alegătorii moldoveni, într-o posibilă tentativă de manipulare a proceselor electorale.

Aceste dezvăluiri pun în lumină conexiunile dintre Ilan Șor și Kremlin, dar și metodele prin care oligarhul continuă să activeze, în ciuda sancțiunilor impuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Sor #companii #Chisinau #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.