Matrioșka financiară a lui Șor: Scheme ascunse pentru a salva Kremlinul de sancțiuni

Companiile oligarhului fugar Ilan Șor, înființate luna trecută la Moscova în colaborare cu guvernul rus, sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei. Noile firme paravan, administrate de Șor, vizează piața financiară internațională, angajând juriști vorbitori de engleză pentru a facilita decontările comerciale globale, scrie RISEMoldova.

RISE Moldova a dezvăluit că Ilan Șor a creat patru noi companii rusești, în parteneriat cu Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat desemnată de Kremlin pentru a finanța complexul militar al Rusiei. Aceste firme pregătesc un sistem special de plăți pentru a permite firmelor rusești să continue operațiunile externe, în pofida sancțiunilor.

Una dintre aceste firme, A7, deținută în proporție de 51% de Șor și 49% de PSB, este parte dintr-o schemă financiară mai amplă menită să evite regimul sancțiunilor internaționale. În același timp, procurorii anticorupție din Republica Moldova investighează transferuri ilegale din Rusia, folosite pentru a influența alegătorii moldoveni, într-o posibilă tentativă de manipulare a proceselor electorale.

Aceste dezvăluiri pun în lumină conexiunile dintre Ilan Șor și Kremlin, dar și metodele prin care oligarhul continuă să activeze, în ciuda sancțiunilor impuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Sor #companii #Chisinau #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor ia în calcul modificarea modului de percepere a drepturilor de import pentru coletele comandate din afara țării, cu obiectivul ca un nou mecanism să poată fi aplicat începând cu 1 iulie. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1.

Potrivit ministrului, autoritățile analizează mai multe opțiuni, inclusiv evitarea unei taxe fixe uniforme, care ar fi injustă pentru consumatori. „Nu cred că ar fi corect să pui o cotă de 5 euro pentru un colet de 5 euro și pentru unul de 150 de euro”, a subliniat Gavriliță, menționând că o astfel de abordare i-ar dezavantaja pe cei care fac achiziții mai mici sau mai ieftine.

Una dintre soluțiile discutate vizează preluarea unui model deja aplicat în Republica Moldova în cazul serviciilor digitale. În prezent, marile companii internaționale care vând subscripții sau software online sunt înregistrate în Moldova, aplică TVA și îl transferă direct la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor își dorește replicarea acestui mecanism și în cazul comerțului online cu bunuri fizice, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să achite taxe suplimentare direct la vamă.

În același timp, ministrul a precizat că, în varianta aplicării stricte a legislației vamale, drepturile de import ar ajunge la aproximativ 20–25%, la care s-ar putea adăuga o taxă fixă sau procentuală pentru ambalaj. Aceste costuri sunt similare celor suportate de agenții economici care importă bunuri în mod comercial și includ și cheltuieli de mediu.

Gavriliță a explicat că problema ambalajelor nu poate fi ignorată, întrucât acestea devin deșeuri care trebuie gestionate ulterior. „Noi despachetăm și aruncăm, dar asta devine o problemă de mediu care trebuie soluționată”, a spus ministrul.

Potrivit oficialului, scopul autorităților nu este scumpirea produselor pentru cetățeni, ci asigurarea unui tratament echitabil și acoperirea costurilor generate de importuri, inclusiv cele de mediu. Analizele sunt în desfășurare, iar o decizie finală urmează să fie anunțată în perioada următoare.

#temu #aliexpress #importuri