Matrioșka financiară a lui Șor: Scheme ascunse pentru a salva Kremlinul de sancțiuni

Companiile oligarhului fugar Ilan Șor, înființate luna trecută la Moscova în colaborare cu guvernul rus, sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei. Noile firme paravan, administrate de Șor, vizează piața financiară internațională, angajând juriști vorbitori de engleză pentru a facilita decontările comerciale globale, scrie RISEMoldova.

RISE Moldova a dezvăluit că Ilan Șor a creat patru noi companii rusești, în parteneriat cu Promsvyazbank (PSB), o bancă de stat desemnată de Kremlin pentru a finanța complexul militar al Rusiei. Aceste firme pregătesc un sistem special de plăți pentru a permite firmelor rusești să continue operațiunile externe, în pofida sancțiunilor.

Una dintre aceste firme, A7, deținută în proporție de 51% de Șor și 49% de PSB, este parte dintr-o schemă financiară mai amplă menită să evite regimul sancțiunilor internaționale. În același timp, procurorii anticorupție din Republica Moldova investighează transferuri ilegale din Rusia, folosite pentru a influența alegătorii moldoveni, într-o posibilă tentativă de manipulare a proceselor electorale.

Aceste dezvăluiri pun în lumină conexiunile dintre Ilan Șor și Kremlin, dar și metodele prin care oligarhul continuă să activeze, în ciuda sancțiunilor impuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Sor #companii #Chisinau #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.