Mega-tranzacție pe piața bancară! Ce se întâmplă cu banca ungurilor din Moldova

Directorii executivi ai BT și OTP Bank intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a încheia o înțelegere cu privire la vânzarea unității OTP din România, scrie Bloomberg citând surse avizate.

Președintele-director general al OTP, Sandor Csanyi, și directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, intenționează să se întâlnească pe 17 ianuarie.

Negociatorii plănuiesc să pună la punct detaliile ofertei Băncii Transilvania înaintea întâlnirii, deși este puțin probabil ca prețul propus să se schimbe, a spus una dintre ele.

n vara anului trecut, patru bănci şi-au exprimat interesul pentru preluarea OTP Bank România, subsidiara locală a grupului ungar OTP Group, au declarat pentru Bloomberg surse din apropierea acestui dosar.

Este vorba despre grupul bancar italian UniCredit SpA, două bănci din Austria (Raiffeisen Bank International AG şi Erste Group Bank AG), precum şi Banca Transilvania SA.

Potrivit surselor, cele patru bănci au depus oferte indicative în cadrul unei tranzacţii care ar putea evalua operaţiunile OTP din România la cel puţin 300 de milioane de euro.

Tranzacţia ar putea include şi afacerile OTP din Republica Moldova, au precizat sursele care au adăugat că procesul de vânzare va intra acum într-o nouă fază.

Grupul ungar este interesat să iasă din România, unde are o cotă de piaţă relativ mică, după mai multe încercări de a face achiziţii. În paralel, băncile din întreaga Europă îşi eficientizează portofoliile şi ies de pe pieţele unde au o prezenţă redusă.

Potrivit datelor BNR, la finele anului 2022, OTP Bank România avea active în valoare de cinci miliarde de dolari şi o cotă de piaţă de 2,9% la finele lui 2021.

În primăvara anului trecut, mai multe surse din piața bancară anunțau că grupul maghiar OTP a scos la vânzare banca din România.

Motivaţia oferită pentru scoaterea la vânzare a băncii a fost „lipsa pe piaţa din România a potenţialului de creştere prin achiziţii”. De asemenea, vânzarea OTP Bank ţine şi de actualul context geopolitic, preciza Ziarul Financiar.

Sursa citată menționa că banca este evaluată între 300 şi 400 milioane euro, la care s-ar adăuga rambursarea liniilor de finanţare către Budapesta.

„Ca urmare a unei strategii bune de creștere, a muncii devotate și de înaltă calitate și a încrederii clienților, OTP Bank România a obținut în ultimii ani o creștere semnificativă. Astfel, în ultimii patru ani și-a dublat dimensiunea, și-a sporit cu 50% numărul de clienți, a implementat numeroase inițiative, cu precădere în zona de digitalizare și a creat o cultură agilă, orientată spre client. În paralel cu strategia de creștere organică a băncii, Grupul OTP a decis extinderea gamei de opțiuni strategice ale OTP Bank România prin testarea pieței în vederea unei posibile vânzări a băncii. Acest proces este estimat să dureze câteva luni și, în cazul succesului licitației, posibilul acord de vânzare ar fi semnat în aproximativ un an. Acest demers nu influențează operațiunile curente, inclusiv atribuțiile și activitatea zilnică a angajaților băncii și nici obiectivele de vânzări ale OTP Bank România”, arăta un răspuns al OTP Bank România, transmis „Adevărul”.

Grupul bancar ungar OTP şi-a vândut subsidiara din Slovacia către grupul belgian KBC Group NV în 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.