Meghan Markle „se gândește să candideze la funcția de președinte”. În ce condiție va candida

Există din ce în ce mai mult că Meghan Markle s-ar putea hotărî să candideze la președinția SUA în 2024 dacă Joe Biden nu va dori un al doilea mandat.

Un veteran al echipei lui Tony Blair, cu legături puternice cu Washingtonul, susține că ducesa de Sussex a intrat în legătură cu democrați seniori, scrie The Mirror.

Aceeași sursă menționează că ea dorește să facă o campanie, precum și echipe pentru strângerea de fonduri pentru o potențială campanie.

Speculațiile apar după aprecierea interviului pentru Oprah Winfrey împreună cu soțul ei, prințul Harry, în care a vorbit despre comentarii rasiste din partea familiei regale și a amintit și de gânduri ale sale de suicid.

Potrivit sursei, în anumite cercuri laburiste și democrate circulă zvonuri legate de „ambițiile politice ale lui Meghan și de potențialii săi susținători”.

Dacă actuala ducesa de Sussex, în vârstă de 39 de ani, care a făcut saltul de la Hollywood la regalitate, ar intra și în politică, după cum se zvonește, ea ar putea deveni prima femeie președinte a SUA.

În timpul alegerilor din SUA din 2020, Meghan i-a îndemnat pe alegători să „respingă discursul instigator la ură”, o critică directă la adresa fostului președinte, Donald Trump, care a spus că „nu este un fan” al lui Meghan.

Un prieten al Ducesei a declarat anul trecut pentru revista Vanity Fair că unul dintre motivele pentru care ea nu a renunțat la cetățenia americană când s-a căsătorit cu prințul Harry a fost acela de a menține deschisă opțiunea de a intra în politică în SUA.

Conform experților, Markle va trebuie să renunțe la titlul princiar, în cazul în care va dori să ocupe funcții publice, fiindcă altfel ar intra în conflict cu jurământul de loialitate față de SUA.

Sursa respectivă a mai spus că s-a presupus că ducesa vrea să candideze la alegerile din 2024, când președintele Joe Biden va avea 82 de ani și va decide dacă vrea să candideze pentru un al doilea mandat.

Meghan a fost încurajată de prietenii săi în ambițiile sale politice, descriind o astfel de ascensiune a sa spre celebritate ca „întruchiparea visului american”.

#Markle #alegeri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.