Meta colaborează cu o companie de la Hollywood pentru a testa un model de AI care generează filme

Meta, compania-mamă a Facebook, a declarat joi că a făcut echipă cu Blumhouse Productions, compania hollywoodiană din spatele unor filme de groază populare precum „The Purge” şi „Get Out”, pentru a testa noul său model video de inteligenţă artificială generativă numit Movie Gen, relatează Reuters.

Anunţul vine după ce, la începutul lunii octombrie, Meta a prezentat Movie Gen, despre care a afirmat că poate crea clipuri video şi audio realiste ca răspuns la solicitările utilizatorului. Meta a susţinut că instrumentul ar putea rivaliza cu ofertele celor mai importante companii de generare de conţinut media, cum ar fi OpenAI şi ElevenLabs.

Într-o postare pe blogul oficial, compania de social media a declarat că Blumhouse i-a selectat pe regizorii Aneesh Chaganty, The Spurlock Sisters şi Casey Affleck pentru a testa Movie Gen şi a utiliza clipuri generate de instrument în scurtmetrajele lor.

Filmul lui Chaganty va apărea pe site-ul Movie Gen al Meta, în timp ce filmele lui Affleck şi The Spurlock Sisters vor fi lansate ulterior, a declarat Meta. Directorul executiv al Blumhouse, Jason Blum, a afirmat că artiştii rămân elementul vital al industriei, dar tehnologia inovatoare îi poate ajuta în povestea lor.

„Am salutat şansa unora dintre ei de a testa această tehnologie de ultimă oră şi de a-şi da cu părerea despre avantajele şi dezavantajele sale, fiind încă în curs de dezvoltare”, a declarat Blum. „Acestea vor fi instrumente puternice pentru regizori şi este important să implicăm industria creativă în dezvoltarea lor pentru a ne asigura că sunt cele mai potrivite pentru munca lor.”

Prin acest parteneriat, Meta semnalează modul în care îşi propune să colaboreze cu industriile creative, ai căror membri au reacţionat în mare parte negativ la apariţia tehnologiilor AI generative, din cauza preocupărilor legate de drepturile de autor şi consimţământ.

#meta #Mark zuckerberg #filme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.