Potrivit economistului, realizată în baza datelor de monitorizare AIS prin VT Explorer și a informațiilor Danube News, la 12 octombrie 2026, ora 10:30, aproximativ 70 de nave se aflau la ancoră în rada Sulina, iar alte 12 așteptau în zona milei 44.

Deși în ultimele 24 de ore aglomerația de la mila 44 s-a redus, iar navigația spre amonte continuă, situația rămâne complicată în apropierea porturilor Giurgiulești, Reni și Galați, unde se concentrează un număr mare de nave aflate în așteptare, la manevre sau în proces de încărcare și descărcare.

La Giurgiulești, din cele 15 nave aflate pe lista de așteptare, opt au primit deja acceptul de intrare, dar nu pot ajunge deocamdată la dană, în timp ce alte șapte așteaptă alocarea unui pilot.

„Disponibilitatea pilotajului reprezintă în acest moment principalul factor care limitează accesul în port”, constată economistul, subliniind că accelerarea acestui serviciu ar permite o utilizare mai eficientă a capacităților portuare.

O altă problemă este nivelul scăzut al apei, care impune restricții asupra încărcăturii navelor. Potrivit datelor prezentate de Rija, pescajul maxim de siguranță este de 7,01 metri pe Canalul Sulina, 5,50 metri pe Canalul Bâstroe și doar 6,70 metri pe sectorul Reni–mila 44.

Această ultimă limitare afectează direct navele care pleacă încărcate din Giurgiulești și Reni, obligând operatorii să adapteze cantitățile de marfă transportate. Cu alte cuvinte, unele nave nu pot fi încărcate la capacitatea lor maximă, ceea ce reduce eficiența transportului și majorează costurile pe tonă.

Situația este complicată și pe sectorul fluvial, la kilometrul 280, unde nivelul redus al apei poate obliga barjele să transporte volume mai mici. Pentru exportatori, aceasta înseamnă mai multe curse pentru aceeași cantitate de marfă, cheltuieli suplimentare și întârzieri în livrarea cerealelor către porturi.

Riscurile ar putea crește începând de marți, 13 octombrie, când prognozele indică o deteriorare a condițiilor meteorologice. Potrivit economistului, vremea nefavorabilă ar putea determina suspendarea temporară a navigației pe Canalul Sulina, principala cale de acces spre Marea Neagră pentru o parte importantă a transporturilor din regiune.

În cazul închiderii canalului pentru câteva zile, întârzierile s-ar putea extinde la trei-cinci zile, în funcție de durata restricțiilor și de ritmul reluării circulației navelor.

Impactul ar urma să fie resimțit inclusiv de agricultorii moldoveni, pentru care transportul cerealelor reprezintă o componentă importantă a prețului final de export. Staționarea navelor, restricțiile de încărcare și prelungirea timpului de transport pot diminua competitivitatea mărfurilor moldovenești pe piețele externe.

Rija atrage atenția că fiecare întârziere într-un punct al traseului se transmite rapid de-a lungul întregului lanț logistic, de la transportatorii fluviali și operatorii portuari până la comercianții de cereale și producătorii agricoli.

Pentru limitarea pierderilor, economistul consideră necesară îmbunătățirea coordonării serviciilor de pilotaj, menținerea operațiunilor portuare în regim continuu acolo unde condițiile permit și actualizarea permanentă a programelor de navigație.

Totodată, perioadele de așteptare trebuie documentate riguros, întrucât staționarea prelungită poate genera costuri suplimentare pentru armatori și exportatori, în funcție de condițiile contractuale.

„Când navele așteaptă, apa scade și ferestrele de navigație se îngustează, timpul devine o cheltuială”, explică Iurie Rija.

Potrivit estimărilor sale, următoarele cinci-șapte zile vor fi marcate de o presiune logistică ridicată pe Dunărea de Jos, iar eventualele restricții de navigație riscă să complice și mai mult exporturile de cereale și alte mărfuri din Republica Moldova.