Declarație-bombă din partea lui Anatol Țăranu: Moldova nu este un stat. Am fost luați la întreținere de UE

Anatol Țăranu, analist politic, a atras atenția asupra unor probleme fundamentale cu care se confruntă Republica Moldova în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” difuzată de Jurnal TV. În intervenția sa, Țăranu a subliniat că, deși Rusia poate fi percepută ca un pericol pentru țară, aceasta este doar o componentă a unei probleme mai ample cu care Republica Moldova se confruntă.

Anatol Țăranu a evidențiat faptul că Moldova se confruntă cu dificultăți majore în procesul de construire a unei identități statale solide. El a argumentat că țara nu dispune de elementele constitutive ale unui stat funcțional, iar politica adoptată în ultimii ani nu a reușit să consolideze o statalitate viabilă.

„Noi nu suntem stat asta e problema nu avem elementele constitutive ale unui stat și toate politicele promovate de-a lungul anilor așa nu a dus la formarea unei statalități viabile. (…) Noi am fost luați la întreținere de UE. Statul nu funcționează în parametrii care asigură autoservirea autoguvernarea”, a explicat Țăranu.

În contextul discuției despre relația cu Rusia, Țăranu a subliniat că, în ciuda preocupărilor cu privire la Rusia, aceasta nu reprezintă un pericol existențial pentru Republica Moldova. El a susținut că problema fundamentală a țării este lipsa unei identități puternice și a capacității de a-și gestiona propriile afaceri în mod eficient.

Anatol Țăranu a criticat abordarea securității naționale, menționând că aceasta a omis să abordeze problema fundamentala a identității statale. În opinia sa, contracararea potențialelor amenințări din partea Rusiei poate fi importantă, dar nu va rezolva problema existențială a Republicii Moldova.

Recent, într-un mesaj critic, fostul premier și actual om de afaceri Ion Sturza a avertizat asupra realităților economice ale Republicii Moldova, subliniind scăderea economică în al doilea an consecutiv și inflația persistentă. Sturza, recunoscând succesul campaniei de strângere de fonduri condusă de președinta Maia Sandu, îndeamnă la o implicare mai activă în gestionarea economiei.

Marți, în cadrul Platformei de sprijin pentru Republica Moldova de la Chișinău, țara noastră a semnat șase acorduri de finanțare, primind un sprijin financiar semnificativ de 148,7 milioane de euro. Acest sprijin include 38,7 milioane de euro sub formă de granturi și 110 milioane de euro sub formă de credite în condiții avantajoase, destinat dezvoltării sectoarelor strategice ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taranu #intretinere #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.

#galon #motorina #SUA