UE trage linia: Oligarhii ruși, forțați să aleagă între afaceri în Rusia și ridicarea sancțiunilor

Pentru a fi eliminați de pe listele de sancțiuni, oligarhii ruși trebuie să renunțe complet la afacerile din Rusia. Această cerință a fost formulată de reprezentanții Consiliului UE în cadrul audierilor publice desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 11 februarie, potrivit publicației RBC.

Cinci oligarhi ruși – Dmitri Pumpyanski, fost coproprietar al grupului „Sinara” și al Companiei Metalurgice de Țevi, Viktor Rașnikov, președintele Consiliului de Administrație al Combinatului Metalurgic Magnitogorsk (MMK), Dmitri Mazepin, fost proprietar al „Uralhim”, Herman Han, cofondator al „Alfa-Group”, și Tigran Hudaverdian, fost director general al Yandex – au contestat deciziile instanțelor UE care au menținut sancțiunile împotriva lor.

Aceștia sunt considerați „oameni de afaceri de prim rang care activează în Rusia”, contribuind la sectoarele economice care aduc venituri semnificative Federației Ruse. La întrebarea despre ce ar trebui să facă oligarhii pentru a fi scoși de pe listele de sancțiuni, Consiliul UE a oferit un răspuns clar: pe lângă o declarație publică împotriva invaziei ruse în Ucraina, aceștia trebuie să iasă complet și definitiv din economia rusă.

Aceasta presupune nu doar retragerea formală din funcții de conducere sau transferul activelor către terți, ci pierderea reală a controlului asupra acestora. De asemenea, oligarhii trebuie să demonstreze singuri că nu mai sunt „oameni de afaceri de prim rang” în Rusia, a subliniat Consiliul UE. Mai mult, vânzarea activelor dintr-o companie rusă și achiziționarea altora nu va fi acceptată drept criteriu suficient pentru eliminarea sancțiunilor.

Consiliul UE a indicat două căi posibile pentru ridicarea sancțiunilor: fie o decizie politică, în cazul în care persoana vizată acționează în conformitate cu obiectivele UE, fie o cale juridică, prin care oligarhul demonstrează că nu mai îndeplinește criteriile pentru includerea pe lista sancțiunilor.

Potrivit experților juridici, această clarificare oferită de Consiliul UE este o premieră. Până acum, ieșirea de pe listele de sancțiuni era asociată cu distanțarea de Rusia, declarații politice sau retragerea din funcții de conducere, dar vânzarea afacerilor ca unic criteriu nu fusese atât de clar definită.

Conform unei analize realizate de RTVI, cele mai multe cazuri de ridicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși au avut loc în jurisdicția UE, unde listele de sancțiuni sunt revizuite de două ori pe an, în martie și septembrie. Exemple recente includ ridicarea sancțiunilor pentru Dmitri Konov, fostul șef al „Eurohim”, Serghei Mndoiants, fost top-manager al „AFK Sistema”, și Alexandr Șulgîn, fost director general al Ozon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina