Ministerele și alte instituții publice au rămas cu multiple locuri vacante. Criză gravă de cadre în serviciul public

Disponibilizările și refluxul de cadre după schimbările politice din acest an au lăsat marea majoritate a ministerelor și altor instituții publice cu multiple locuri vacante, inclusiv pentru funcțiile de conducere.

De exemplu, Ministerul Finanțelor are doar secretar general și niciun secretar de stat de profil (patru locuri vacante de secretar de stat), Ministerul Economiei are un singur secretar de stat de profil și trei poziții vacante de secretar de stat), Ministerul Muncii și Protecției Sociale are doar doi secretari de stat și două locuri vacante, Comisia Națională a Pieței Financiare are un singur vice-director, în timp ce funcția de director și celelalte funcții de vice-directori au rămas vacante, iar statutul unor instituții, cum ar fi ANRE sau Consiliul Concurenței, rămâne incert din perspectiva reorganizării posibile a acestora și a numirii noilor membri în organele de conducere”, constată Expert Grup.

Problema respectivă relevă o criză gravă de cadre în serviciul public din cauza salarizării și a condițiilor de muncă neatractive, precum și din cauza subminării constante a prestigiului serviciului public pe parcursul ultimilor ani. „Aceasta constituie o constrângere fundamentală pentru promovarea unor politici publice și reforme calitative. Eliminarea acesteia trebuie să fie o prioritate stringentă pentru anul viitor, prin promovarea unei reforme ample a salarizării în serviciul public (salariile în sectorul public trebuie armonizate cu cele din sectorul privat) și reorganizarea administrației publice, pentru a spori eficiența și a mobiliza resursele necesare pentru îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă ale funcționarilor publici”, mai spun economiștii Expert Grup.

Totodată, trebuie pus accent pe criteriile de profesionalism și integritate în procesul de recrutare, iar criteriul politic trebuie exclus definitiv pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor și preveni „corporatismul politic”.

#minitsere #locuri vacante #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.