Ministerul lui Bolea pregătește lovitura fatală pentru șoferi! Reparațiile auto vor exploda ca prețuri?

Ministerul Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, pregătește un regulament care ar putea duce la creșterea costurilor pentru reparațiile auto. Potrivit noilor propuneri, toate autoservice-urile vor trebui să se conformeze unor cerințe stricte, inclusiv dotarea cu echipamente moderne și tehnologii avansate, pentru a asigura reparații sigure și eficiente.

Aceste modificări vin ca urmare a unei evaluări a sectorului de transport rutier, care a relevat lipsa unor reglementări clare pentru activitățile de autoservice. Printre problemele identificate se numără dotările insuficiente ale atelierelor pentru efectuarea unor lucrări de reparații, reglare sau reconstrucție a vehiculelor, precum și lipsa unor standarde tehnice precise.

Astfel, toate autoservice-urile vor fi obligate să investească în echipamente costisitoare, cu prețuri între 54.000 și 220.000 de lei, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) vor fi cele mai afectate de aceste costuri de conformare, din cauza resurselor financiare limitate.

În comparație cu IMM-urile, întreprinderile mari vor face față mai ușor noilor reglementări, având deja o parte din echipamentele necesare. Acestea ar putea chiar beneficia de schimbări, întrucât noile cerințe ar elimina concurența IMM-urilor mai puțin dotate. Pe termen scurt, acest lucru ar putea reduce concurența, dar pe termen lung va conduce la o creștere a calității serviciilor, stimulând concurența bazată pe excelență și inovație.

Este de așteptat ca aceste reglementări să influențeze direct costurile reparațiilor auto pentru proprietarii de mașini, iar aceștia vor trebui să se pregătească pentru eventuale majorări de preț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #reparatii #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.