Ministerul lui Bolea pregătește lovitura fatală pentru șoferi! Reparațiile auto vor exploda ca prețuri?

Ministerul Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, pregătește un regulament care ar putea duce la creșterea costurilor pentru reparațiile auto. Potrivit noilor propuneri, toate autoservice-urile vor trebui să se conformeze unor cerințe stricte, inclusiv dotarea cu echipamente moderne și tehnologii avansate, pentru a asigura reparații sigure și eficiente.

Aceste modificări vin ca urmare a unei evaluări a sectorului de transport rutier, care a relevat lipsa unor reglementări clare pentru activitățile de autoservice. Printre problemele identificate se numără dotările insuficiente ale atelierelor pentru efectuarea unor lucrări de reparații, reglare sau reconstrucție a vehiculelor, precum și lipsa unor standarde tehnice precise.

Astfel, toate autoservice-urile vor fi obligate să investească în echipamente costisitoare, cu prețuri între 54.000 și 220.000 de lei, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) vor fi cele mai afectate de aceste costuri de conformare, din cauza resurselor financiare limitate.

În comparație cu IMM-urile, întreprinderile mari vor face față mai ușor noilor reglementări, având deja o parte din echipamentele necesare. Acestea ar putea chiar beneficia de schimbări, întrucât noile cerințe ar elimina concurența IMM-urilor mai puțin dotate. Pe termen scurt, acest lucru ar putea reduce concurența, dar pe termen lung va conduce la o creștere a calității serviciilor, stimulând concurența bazată pe excelență și inovație.

Este de așteptat ca aceste reglementări să influențeze direct costurile reparațiilor auto pentru proprietarii de mașini, iar aceștia vor trebui să se pregătească pentru eventuale majorări de preț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #reparatii #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.