Mișcări tectonice la ANRE. Directorul va fi ales în baza unui nou regulament

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat Regulamentul privind procedura de organizare şi desfășurare a concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE).

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a explicat că modificările în procedura de selectare a candidatului au ca scop creșterea nivelului de transparență a concursului public. În special, a fost schimbată grila de evaluare pentru a extinde spectrul candidaților eligibili.

Totodată, Dumitru Alaiba a specificat că noul regulament nu vine în contradicție cu procesul de comasare a ANRE și Consiliului Concurenței, reformă care va continua gradual.

În conformitate cu noul regulament, termenul maxim pentru depunerea dosarelor de către candidații la funcția de Director al Consiliului de administrație al ANRE este 21 februarie 2022. Ulterior, în ședință deschisă, comisia va examina dosarele candidaților şi va aproba decizia cu privire la admiterea acestora la concurs.

Candidaţii admişi se vor prezenta pentru audiere în cadrul unei şedinţe deschise, în ordinea depunerii documentelor de participare la concurs.

Vor fi selectați candidaţii care au acumulat punctajul cel mai înalt. În cazul în care câțiva candidați vor obține un punctaj final egal, comisia va decide, cu votul majorității, cel mai potrivit candidat.

Potrivit regulamentului, candidații la funcţia de director al Consiliului de administraţie al ANRE trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experienţă de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani în funcţii de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de ANRE.

#regulament #Director #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat / Foto: Profimedia Images

Grupul american Apple a avut cele mai mari vânzări de smartphone-uri în primul trimestru al acestui an, graţie lansării modelului iPhone 16e şi a cererii puternice în ţări precum Japonia şi India, arată datele publicate luni de firma de cercetare de piaţă Counterpoint Research, relatează Reuters, potrivit Agerpres, citat de antena3.ro.

„În conformitate cu estimările noastre actuale, anunţul tarifelor nu a dus la o creştere majoră a cererii din cauza incertitudinilor cu privire la tarife şi politici. În condiţiile în care tarifele au fost anunţate în aprilie, nu au avut un impact asupra cererii de iPhone în primul trimestru din 2025”, a declarat analistul şef de la Counterpoint, Ankit Malhotra.

În primele trei luni ale acestui an, piaţa mondială de smartphone a crescut cu 3% în ritm anual. Scăderile de pe pieţele dezvoltate au fost contracarate de creşterea din China şi continuarea revenirii vânzărilor pe pieţele emergente cheie din America Latină, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat pe o serie de pieţe importante. Vânzările Apple în SUA, Europa şi China fie au stagnat, fie au scăzut. Însă Apple a înregistrat o creştere de două cifre a vânzărilor în Japonia, India, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud-Est.

Pe locul secund s-a situat grupul sud-coreean Samsung, cu o cotă de 18%. Cercetătorii subliniază că Samsung a avut un început lent de an, din cauza lansării târzii a seriei S25, dar vânzările şi-au revenit după lansarea modelului principal S25 şi a noilor versiuni de telefoane seria A.

Topul primilor cinci producători este completat de producătorii chinezi Xiaomi (14%), vivo (8%) şi OPPO (8%).

În pofida creşterii de 3% din primul trimestru, analiştii de la Apple Counterpoint Research se aşteaptă ca, pe ansamblul anului 2025, piaţa de smartphone să se contracte uşor comparativ cu 2024, din cauza incertitudinilor economice şi tarifelor vamale impuse de preşedintele SUA, Donald Trump.