Modificările la bugetul pentru anul 2021, votate. 210 mil. de lei sunt pentru compensarea tarifelor la gaz și căldură

Cu 58 de voturi ale deputaților, proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul curent a fost aprobat în prima lectură. Modificarea bugetului este condiționată de starea de urgență în sectorul energetic și de necesitatea întreprinderii măsurilor de ordin legislativ pentru depășirea acesteia.

Veniturile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 767,8 milioane de lei – până la 45 862,4 miliarde de lei, cheltuielile cu 421,7 milioane de lei – până la 57 654,3 miliarde de lei. Deficitul bugetar se diminuează cu 346,1 milioane de lei și constituie 11,792 miliarde de lei sau 5,1% din PIB.

Partea de venituri a bugetului de stat se majorează preponderent din contul încasărilor din impozite si taxe.

Creșterea cheltuielilor este legată de alocații suplimentare acordate populației în scopul depășirii consecințelor stării de urgență.

Astfel, 210 milioane de lei sunt destinate compensarea diferenței de tarife, conform facturilor la gazele naturale și energia termică. Procedura de compensare va fi realizată prin intermediul Ministerului Muncii si Protecției Sociale.

Alte 139 milioane de lei vor fi transferate către bugetul asigurărilor sociale de stat, dintre care 104 milioane de lei – ca urmare a majorării ajutorului pentru perioada rece a anului, precum și creșterii numărului de familii defavorizate care urmează să beneficieze de astfel de suport din partea statului.

Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi, și în bugetul de stat pentru anul 2022 vor fi prevăzute mijloace financiare pentru compensarea costului tarifelor și pentru acordarea ajutorului pentru perioada rece a anului.

Printr-o Hotărâre a Parlamentului, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, în perioada 22 octombrie – 20 noiembrie. Propunerea a venit din partea Guvernului și a avut drept scop stabilirea măsurilor necesare întru asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale și energie electrică a țării.

#compensare #buget #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.