USAID și Guvernul Suediei au lansat cel mai mare proiect din domeniul inovării și digitalizării în Republica Moldova

Cel mai mare proiect din sectorul digitalizării și inovării a fost lansat în Republica Moldova în cadrul vizitei oficiale a Samanthei Power, Administratorul USAID. Proiectul Tehnologiile Viitorului, cu un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, va fi implementat în perioada 2021-2026.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va crea punți de colaborare dintre angajatorii locali și investitori, precum și asociații de business internaționale; acces la piețele occidentale și va oferi oportunități tinerilor din Republica Moldova să-și dezvolte noi abilități pentru a răspunde cerințelor economiei digitale aflată în expansiune. Astfel, expresia “Creat în Moldova” va trezi mândria băștinașilor de aici și va constitui un garant al calității produselor moldovenești în întreaga lume”, a declarat Samantha Power, Administratorul USAID, la evenimentul de lansare a Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va promova soluții digitale și creative pentru o economie prietenoasă mediului și competitivă global.

Crizele ne învață lucruri importante. Dar nu e neapărat să așteptăm o criză ca să accelerăm schimbarea. Da, noi știm deja că ne putem transforma spre bine după o criză, dar cred că e momentul să învățăm să ne transformăm înainte să vină criza. Eu cred că evenimentul de azi se încadrează în această paradigmă. Moldova accelerează pe calea schimbărilor și în acest efort contăm pe prietenii noștri”, a declarat Natalia Gavrilița, Prim-Ministra Republicii Moldova.

Proiectul va spori competitivitatea și integrarea pe piața internațională a următoarelor industrii strategice din Republica Moldova: tehnologia informațiilor și comunicației (TIC), ingineria, industria ușoară, industriile creative și media digitală.

Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu USAID în Moldova pentru a dezvolta tehnologiile viitorului. Obiectivele proiectului – creșterea durabilă și incluzivă – sunt bine aliniate principiilor cooperării suedeze pentru dezvoltare și reformă. Proiectul Tehnologiile Viitorului promovează inovația, creativitatea și soluțiile tehnologice. Vom împărtăși cu bucurie experiența Suediei în calitatea sa de lider în inovare“, susține Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova.

Proiectul Tehnologiile Viitorului a lansat, în aceiași zi, Campania de comunicare START INOVAȚIE. În perioada 17-30 noiembrie, clădirile Universității Tehnice din Moldova, Universității de Stat din Moldova, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Digital Park își vor schimba aspectul, având proiectate pe pereții exteriori imaginea luminescentă a campaniei Start Inovație. Proiecția imaginii va putea fi urmărită zilnic, în intervalul 18.00-22.00, în perioada 17-21 noiembrie.

De asemenea, în cadrul campaniei, personalități notorii de talie națională și internațională vor transmite mesaje motivaționale de promovare a digitalizării și inovării în Republica Moldova. Prima care a transmis mesaj pro-inovare, direct în cadrul evenimentului de lansare, a fost robotul humanoid Sophia. “Sunt impresionată să văd atâtea fete și femei care știu că viitorul aparține tehnologiilor și creației. Cea mai bună cale de a prezice viitorul este de a-l crea. Cred că Moldova are un viitor luminos. Abia aștept să vizitez țara voastră în curând“, este mesajul robotului Sophia care și-a inclus în agenda sa digitală pentru 2022 vizita în Republica Moldova.

Tehnologiile Viitorului” este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul Tehnologiile Viitorului va coopera cu asociațiile sectoriale și centrele de excelență create în cadrul MCP – Tekwill, Artcor, ZipHouse, FabLab, Mediacor și Nortek (va fi lansat în curând la Bălți) – pentru a promova modele economice sustenabile bazate pe tehnologie și inovare.

Proiectul Tehnologiile Viitorului își propune să obțină următoarele rezultate în următorii 5 ani:

· 600 de companii din Republica Moldova vor aplica modele de business sustenabil în activitatea lor, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne ce vor spori eficiența afacerii

· Investiții și finanțări în valoare totală de 75 mln USD vor fi atrase în sectorul privat

· 100 de inovații bazate pe tehnologii vor fi lansate în industriile susținute de proiect

· 15 piețe internaționale vor fi accesate de întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova

· 15 asociații de afaceri, centre de excelență în domeniul tehnologiei și inovației, alte organizații cheie vor coopera și crea un ecosistem sectorial prosper

· 45 de inițiative de politici vor fi dezvoltate pentru dezvoltarea economiei digitale și creative în Republica Moldova

· 50 de cursuri universitare vor fi adaptate cerințelor sectoarelor economice pentru a pregăti specialiști apți pentru solicitărilor adaptive ale pieței

· 15.000 de angajați din sectoarele economiei vor avea abilități digitale și condiții mai bune de muncă

#USAID #proiect #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care a cumpărat în urmă cu 4 ani unitatea de producție de țevi din oțel de la Oțelu Roșu din Caraș Severin, unde activitatea siderurgică este atestată documentar de peste două secole, a intrat în insolvență la solicitarea mai multor creditori, printre care s-a numărat și unul dintre acționari, dar intenționează să se reorganizeze prin atragerea de noi investitori și vânzarea de active neesențiale, relevă date analizate de Profit.ro.

Activitatea siderurgică are o vechime de peste 200 de ani la Oțelu Roșu, fiind atestată documentar prima dată în 1796, în vremea Imperiului Habsburgic.

Principalii acționari ai LDME sunt firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych, și Omnisteel SRL din Republica Moldova, deținută de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice de peste Prut, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

LDME a cumpărat în 2019 activele de producție siderurgică din Oțelu Roșu de la Ductil Steel, societate ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel și este controlată acum indirect de către rusul Victor Chumakov, prin Invest Nikarom. Ductil Steel se află în insolvență din 2013.

Proprietarul combinatului Oțelu Roșu are datorii totale recunoscute de 153,5 milioane lei, din care peste 81% (125,04 milioane lei) reprezintă o creanță garantată a ANAF. Tot garantate sunt și creanțele Primăriei Oțelu Roșu (3,15 milioane lei) și Sindicatului Ductil (2,09 milioane lei).

″(…) în 2019, LDME a achiziționat ansamblul funcțional de laminare aflat în patrimoniul Laminorul Brăila, la un preț de 6.000.000 euro, cu plata prețului în rate (…). Debitoarea a achitat prima tranșă din preț, însă începând cu scadența celei de-a doua rate, din cauza apariției pandemiei, care a avut ca urmare scăderea comenzilor, LDME s-a confruntat cu dificultăți financiare, devenind imposibil să respecte planul de plată a ratelor, în total fiind achitate 2.000.000 euro. Față de aceste împrejurări, vânzătoarea a solicitat rezoluțiunea contractelor de vânzare încheiate, bunurile revenind în patrimoniul vânzătoarei, LDME pierzând sumele de bani achitate. După pierderea dreptului de proprietate asupra activelor din Brăila, LDME a suportat plata către aceștia a salariilor pentru întreg anul 2020 (+3 salarii compensatorii), în condițiile în care activitatea de producție a fost suspendată pe toată durata pandemiei. (…) Societatea a fost nevoită să disponibilizeze aproximativ 200 de angajați, de aceasta fiind înștiințat și sindicatul care reprezintă interesele angajaților (…)″, se mai afirmă în document.

Planul inițial din 2019 al LDME la Oțelu Roșu prevedea atingerea unui nivel de producție de 850.000 de tone de oțel lichid pe an și lărgirea gamei de produse, cu elemente precum profile pentru structuri de construcții, secțiuni pentru construcția de nave sau traverse de cale ferată.