USAID și Guvernul Suediei au lansat cel mai mare proiect din domeniul inovării și digitalizării în Republica Moldova

Cel mai mare proiect din sectorul digitalizării și inovării a fost lansat în Republica Moldova în cadrul vizitei oficiale a Samanthei Power, Administratorul USAID. Proiectul Tehnologiile Viitorului, cu un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, va fi implementat în perioada 2021-2026.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va crea punți de colaborare dintre angajatorii locali și investitori, precum și asociații de business internaționale; acces la piețele occidentale și va oferi oportunități tinerilor din Republica Moldova să-și dezvolte noi abilități pentru a răspunde cerințelor economiei digitale aflată în expansiune. Astfel, expresia “Creat în Moldova” va trezi mândria băștinașilor de aici și va constitui un garant al calității produselor moldovenești în întreaga lume”, a declarat Samantha Power, Administratorul USAID, la evenimentul de lansare a Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va promova soluții digitale și creative pentru o economie prietenoasă mediului și competitivă global.

Crizele ne învață lucruri importante. Dar nu e neapărat să așteptăm o criză ca să accelerăm schimbarea. Da, noi știm deja că ne putem transforma spre bine după o criză, dar cred că e momentul să învățăm să ne transformăm înainte să vină criza. Eu cred că evenimentul de azi se încadrează în această paradigmă. Moldova accelerează pe calea schimbărilor și în acest efort contăm pe prietenii noștri”, a declarat Natalia Gavrilița, Prim-Ministra Republicii Moldova.

Proiectul va spori competitivitatea și integrarea pe piața internațională a următoarelor industrii strategice din Republica Moldova: tehnologia informațiilor și comunicației (TIC), ingineria, industria ușoară, industriile creative și media digitală.

Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu USAID în Moldova pentru a dezvolta tehnologiile viitorului. Obiectivele proiectului – creșterea durabilă și incluzivă – sunt bine aliniate principiilor cooperării suedeze pentru dezvoltare și reformă. Proiectul Tehnologiile Viitorului promovează inovația, creativitatea și soluțiile tehnologice. Vom împărtăși cu bucurie experiența Suediei în calitatea sa de lider în inovare“, susține Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova.

Proiectul Tehnologiile Viitorului a lansat, în aceiași zi, Campania de comunicare START INOVAȚIE. În perioada 17-30 noiembrie, clădirile Universității Tehnice din Moldova, Universității de Stat din Moldova, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Digital Park își vor schimba aspectul, având proiectate pe pereții exteriori imaginea luminescentă a campaniei Start Inovație. Proiecția imaginii va putea fi urmărită zilnic, în intervalul 18.00-22.00, în perioada 17-21 noiembrie.

De asemenea, în cadrul campaniei, personalități notorii de talie națională și internațională vor transmite mesaje motivaționale de promovare a digitalizării și inovării în Republica Moldova. Prima care a transmis mesaj pro-inovare, direct în cadrul evenimentului de lansare, a fost robotul humanoid Sophia. “Sunt impresionată să văd atâtea fete și femei care știu că viitorul aparține tehnologiilor și creației. Cea mai bună cale de a prezice viitorul este de a-l crea. Cred că Moldova are un viitor luminos. Abia aștept să vizitez țara voastră în curând“, este mesajul robotului Sophia care și-a inclus în agenda sa digitală pentru 2022 vizita în Republica Moldova.

Tehnologiile Viitorului” este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul Tehnologiile Viitorului va coopera cu asociațiile sectoriale și centrele de excelență create în cadrul MCP – Tekwill, Artcor, ZipHouse, FabLab, Mediacor și Nortek (va fi lansat în curând la Bălți) – pentru a promova modele economice sustenabile bazate pe tehnologie și inovare.

Proiectul Tehnologiile Viitorului își propune să obțină următoarele rezultate în următorii 5 ani:

· 600 de companii din Republica Moldova vor aplica modele de business sustenabil în activitatea lor, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne ce vor spori eficiența afacerii

· Investiții și finanțări în valoare totală de 75 mln USD vor fi atrase în sectorul privat

· 100 de inovații bazate pe tehnologii vor fi lansate în industriile susținute de proiect

· 15 piețe internaționale vor fi accesate de întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova

· 15 asociații de afaceri, centre de excelență în domeniul tehnologiei și inovației, alte organizații cheie vor coopera și crea un ecosistem sectorial prosper

· 45 de inițiative de politici vor fi dezvoltate pentru dezvoltarea economiei digitale și creative în Republica Moldova

· 50 de cursuri universitare vor fi adaptate cerințelor sectoarelor economice pentru a pregăti specialiști apți pentru solicitărilor adaptive ale pieței

· 15.000 de angajați din sectoarele economiei vor avea abilități digitale și condiții mai bune de muncă

#USAID #proiect #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.