USAID și Guvernul Suediei au lansat cel mai mare proiect din domeniul inovării și digitalizării în Republica Moldova

Cel mai mare proiect din sectorul digitalizării și inovării a fost lansat în Republica Moldova în cadrul vizitei oficiale a Samanthei Power, Administratorul USAID. Proiectul Tehnologiile Viitorului, cu un buget total de 32,8 mln USD, acordați de USAID și Suedia, va fi implementat în perioada 2021-2026.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va crea punți de colaborare dintre angajatorii locali și investitori, precum și asociații de business internaționale; acces la piețele occidentale și va oferi oportunități tinerilor din Republica Moldova să-și dezvolte noi abilități pentru a răspunde cerințelor economiei digitale aflată în expansiune. Astfel, expresia “Creat în Moldova” va trezi mândria băștinașilor de aici și va constitui un garant al calității produselor moldovenești în întreaga lume”, a declarat Samantha Power, Administratorul USAID, la evenimentul de lansare a Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va promova soluții digitale și creative pentru o economie prietenoasă mediului și competitivă global.

Crizele ne învață lucruri importante. Dar nu e neapărat să așteptăm o criză ca să accelerăm schimbarea. Da, noi știm deja că ne putem transforma spre bine după o criză, dar cred că e momentul să învățăm să ne transformăm înainte să vină criza. Eu cred că evenimentul de azi se încadrează în această paradigmă. Moldova accelerează pe calea schimbărilor și în acest efort contăm pe prietenii noștri”, a declarat Natalia Gavrilița, Prim-Ministra Republicii Moldova.

Proiectul va spori competitivitatea și integrarea pe piața internațională a următoarelor industrii strategice din Republica Moldova: tehnologia informațiilor și comunicației (TIC), ingineria, industria ușoară, industriile creative și media digitală.

Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu USAID în Moldova pentru a dezvolta tehnologiile viitorului. Obiectivele proiectului – creșterea durabilă și incluzivă – sunt bine aliniate principiilor cooperării suedeze pentru dezvoltare și reformă. Proiectul Tehnologiile Viitorului promovează inovația, creativitatea și soluțiile tehnologice. Vom împărtăși cu bucurie experiența Suediei în calitatea sa de lider în inovare“, susține Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova.

Proiectul Tehnologiile Viitorului a lansat, în aceiași zi, Campania de comunicare START INOVAȚIE. În perioada 17-30 noiembrie, clădirile Universității Tehnice din Moldova, Universității de Stat din Moldova, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Digital Park își vor schimba aspectul, având proiectate pe pereții exteriori imaginea luminescentă a campaniei Start Inovație. Proiecția imaginii va putea fi urmărită zilnic, în intervalul 18.00-22.00, în perioada 17-21 noiembrie.

De asemenea, în cadrul campaniei, personalități notorii de talie națională și internațională vor transmite mesaje motivaționale de promovare a digitalizării și inovării în Republica Moldova. Prima care a transmis mesaj pro-inovare, direct în cadrul evenimentului de lansare, a fost robotul humanoid Sophia. “Sunt impresionată să văd atâtea fete și femei care știu că viitorul aparține tehnologiilor și creației. Cea mai bună cale de a prezice viitorul este de a-l crea. Cred că Moldova are un viitor luminos. Abia aștept să vizitez țara voastră în curând“, este mesajul robotului Sophia care și-a inclus în agenda sa digitală pentru 2022 vizita în Republica Moldova.

Tehnologiile Viitorului” este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul Tehnologiile Viitorului va coopera cu asociațiile sectoriale și centrele de excelență create în cadrul MCP – Tekwill, Artcor, ZipHouse, FabLab, Mediacor și Nortek (va fi lansat în curând la Bălți) – pentru a promova modele economice sustenabile bazate pe tehnologie și inovare.

Proiectul Tehnologiile Viitorului își propune să obțină următoarele rezultate în următorii 5 ani:

· 600 de companii din Republica Moldova vor aplica modele de business sustenabil în activitatea lor, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne ce vor spori eficiența afacerii

· Investiții și finanțări în valoare totală de 75 mln USD vor fi atrase în sectorul privat

· 100 de inovații bazate pe tehnologii vor fi lansate în industriile susținute de proiect

· 15 piețe internaționale vor fi accesate de întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova

· 15 asociații de afaceri, centre de excelență în domeniul tehnologiei și inovației, alte organizații cheie vor coopera și crea un ecosistem sectorial prosper

· 45 de inițiative de politici vor fi dezvoltate pentru dezvoltarea economiei digitale și creative în Republica Moldova

· 50 de cursuri universitare vor fi adaptate cerințelor sectoarelor economice pentru a pregăti specialiști apți pentru solicitărilor adaptive ale pieței

· 15.000 de angajați din sectoarele economiei vor avea abilități digitale și condiții mai bune de muncă

#USAID #proiect #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi