Moldova a atras 344 milioane de dolari investiții, de patru ori mai puțin decât Georgia și de zece ori sub România

Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%), arată datele UNCTAD.

Pe partea ieșirilor de capital (investiții moldovenești peste hotare), 2024 a înregistrat un salt la 100 mil. dolari — cel mai ridicat nivel din ultimii ani — față de 15 mil. dolari în 2023 (+567%). Dinamica sugerează o activizare a companiilor locale în regiune și o diversificare a expunerii lor externe.

Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%). Această combinație – intrări mai slabe și ieșiri în creștere – indică o balanță de capital mai tensionată decât în 2023.

În context regional, Moldova a avut în 2024 o scădere mai moderată a intrărilor față de vecini: România a coborât la 6,20 mld. dolari (-15,0%), Ucraina la 3,33 mld. dolari (-25,8%), Bulgaria la 3,09 mld. dolari (-38,3%), Georgia a reușit să atragă de patru ori mai mult capital străin – 1,3 miliarde dolari în 2024, în timp ce Serbia a urcat la 5,64 mld. dolari (+14,6%). Raportat la dimensiunea economiei, diferențele rămân mari, dar volatilitatea fluxurilor în Europa de Sud-Est a fost generalizată.

Structura pe ani rămâne ciclică: 2019 — 523 mil. dolari; 2020 — 150 mil.; 2021 — 404 mil.; 2022 — 591 mil.; 2023 — 357 mil.; 2024 — 344 mil. După revirimentul din 2022, temperarea din 2023–2024 confirmă prudența investitorilor pe fondul costului ridicat al capitalului și al piețelor externe incerte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.