Ultimele zile ale Transnistriei! Schemele cu gaz blocate, regiunea intră în agonie

Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a declarat în cadrul emisiunii „Територия свободы” că sistemul prin care regiunea transnistreană primea gaz fără plată este aproape de colaps. Potrivit acestuia, dificultățile legate de procesarea tranzacțiilor prin băncile europene au dus la eșuarea schemelor folosite pentru achitarea gazului, iar companiile intermediare din Emiratele Arabe Unite, implicate în astfel de plăți, devin tot mai rapid blocate și considerate nesigure de instituțiile bancare.

„Este un nonsens – aceste companii plătesc pentru gaz fără a avea vreun contract nici cu Tiraspolul, nici cu Moldovagaz, nici cu Metap. Tranzacțiile nu au sens economic, iar băncile europene resping astfel de plăți. S-a ajuns deja la a patra firmă care încearcă să facă aceste transferuri și toate se lovesc de aceeași problemă”, a explicat Slusari.

El susține că situația demonstrează intrarea regiunii transnistrene „în faza de agonie”: „Trei ani au primit gaz gratis, dar așa nu se mai poate. Trăiau pe gazul rusesc, pe Uzina Metalurgică și pe scheme de contrabandă. Odată cu războiul din Ucraina, contrabanda s-a redus drastic, iar gazul ajunge sporadic. Chiar Federația Rusă s-a săturat de acest model. Întrebarea nu mai este dacă, ci cum se va termina această agonie – printr-o capitulare negociată cu Chișinăul sau printr-o nouă tentativă de destabilizare orchestrată de Moscova”.

Slusari a amintit și de obligația legală impusă anterior de ANRE către Moldovagaz de a asigura cu gaze regiunea transnistreană, dar subliniază că această prevedere nu presupune furnizarea gratuită. „Au fost cazuri când Moldovagaz chiar a cumpărat gaz de pe piața europeană pentru a acoperi necesarul regiunii, însă întrebarea este ce va urma după ce se vor epuiza aceste posibilități”, a adăugat el.

În viziunea sa, discuțiile cu Tiraspolul nu ar mai trebui purtate de pe poziții de egalitate, ci doar în termeni de „capitulare și integrare”, întrucât regiunea nu mai dispune de resurse pentru a-și menține separatismul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agonie #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale din Republica Moldova gestionau, la sfârșitul lunii septembrie 2026, depozite în valoare de peste 153,4 miliarde de lei, însă aproape 60 de miliarde de lei erau păstrate în conturi fără dobândă. Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată că persoanele fizice dețineau aproape 31,75 miliarde de lei în depozite la vedere fără dobândă, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din economiile populației aflate în bănci nu generau venituri din dobânzi.

Potrivit datelor BNM, portofoliul total al depozitelor bancare a ajuns la 153,42 miliarde de lei, dintre care 99,15 miliarde de lei erau în moneda națională, iar echivalentul a 54,27 miliarde de lei în valută străină.

Astfel, aproximativ 64,6% din banii aflați în depozitele bancare sunt păstrați în lei moldovenești, în timp ce 35,4% sunt denominați în valută străină.

Din totalul depozitelor, persoanele fizice dețin 96,29 miliarde de lei ceea ce reprezintă 62,8% din piață. Restul de 57,13 miliarde de lei revine persoanelor juridice și altor categorii incluse de BNM în această clasificare.

Unul dintre cele mai interesante aspecte îl reprezintă valoarea depozitelor fără dobândă. La sfârșitul lunii septembrie, în conturile la vedere care nu sunt remunerate se aflau 59,57 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul a 38,8% din toate depozitele sistemului bancar.

Din această sumă, 31,75 miliarde de lei aparțineau persoanelor fizice. Mai exact, moldovenii aveau 13,43 miliarde de lei în depozite la vedere fără dobândă în moneda națională și echivalentul a 18,32 miliarde de lei în valută străină.

Aceste cifre arată că aproape 33% din depozitele populației sunt păstrate în conturi la vedere fără dobândă. Deși asemenea conturi oferă acces rapid la bani și sunt utilizate frecvent pentru plăți sau încasarea veniturilor, ele nu aduc deponenților câștiguri din dobânzi.

În cazul persoanelor juridice și al celorlalte entități incluse în această categorie, depozitele la vedere fără dobândă însumează 27,82 miliarde de lei.

Pe de altă parte, depozitele la termen cu dobândă, prin care clienții își plasează banii pentru anumite perioade în schimbul unei remunerații, au ajuns la 61,3 miliarde de lei. Din această sumă, 47,24 miliarde de lei aparțin persoanelor fizice.

Alte 32,19 miliarde de lei sunt păstrate în depozite la vedere cu dobândă, iar aproximativ 356 de milioane de lei figurează în categoria depozitelor la termen fără dobândă.

Prin urmare, dacă sunt cumulate ambele categorii de depozite fără dobândă, rezultă aproape 59,93 miliarde de lei, echivalentul a 39,1% din toate depozitele bancare.

Datele mai arată o concentrare a economiilor populației și ale companiilor în trei bănci comerciale.

Moldova Agroindbank (maib) ocupă prima poziție, cu un portofoliu de depozite de 55,75 miliarde de lei. Dintre acestea, 32,87 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar echivalentul a 22,89 miliarde de lei în valută străină.

Pe locul al doilea se situează Moldindconbank, cu depozite de 37,38 miliarde de lei, urmată de Victoriabank, cu 23,73 miliarde de lei.

Împreună, cele trei instituții financiare gestionează 116,86 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 76,2% din depozitele întregului sistem bancar. Cu alte cuvinte, peste trei sferturi din banii plasați în depozitele băncilor comerciale sunt concentrați la numai trei instituții.

Pe poziția a patra se află OTP Bank, cu depozite de 15,59 miliarde de lei. Restul de șase bănci au portofolii mai mici.

O altă particularitate rezultă din structura valutară a depozitelor persoanelor fizice. Din cele 96,29 miliarde de lei păstrate de populație în bănci, 60,27 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar echivalentul a 36,02 miliarde de lei în valută străină.

Astfel, peste 37% din economiile bancare ale persoanelor fizice sunt denominate în valută, ceea ce arată importanța monedelor străine în structura depozitelor populației.

#depozite #bănci #bani