Moldova a intrat oficial în recesiune! Cea mai gravă cădere economică de după anii 90

Republica Moldova a intrat în anul 2024 în recesiune economică, după ce două trimestre consecutive au fost marcate de scăderea Produsului Intern Brut (PIB). Expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 7 noiembrie 2025, că recesiunea nu este un eveniment izolat, ci semnul unei slăbiciuni cronice a economiei naționale, care de ani buni nu reușește să depășească problemele structurale.

„În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4%. Pentru 2025 prognozăm o creștere de cel mult 1%, ceea ce înseamnă practic stagnare. Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90, în perioada colapsului sistemului sovietic”, a afirmat Ioniță în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, anul 2024 a fost marcat de o scădere de 14,6% în agricultură, echivalentul a circa 7 miliarde de lei pierduți, și de o reducere cu 3 miliarde de lei în industrie. În ultimii cinci ani, producția industrială s-a micșorat cu 1,3%, iar agricultura cu 2,8%. Exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, tendința negativă menținându-se și în 2025.

„Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a explicat analistul.

Recesiunea este accentuată și de o scădere drastică a populației active. În a doua jumătate a anului 2024, numărul persoanelor ocupate a coborât la 808 mii, cel mai mic nivel din istoria recentă. Un alt factor de presiune a fost costul energetic, tariful la gaze crescând de la 4,64 lei la 29,27 lei. „Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a subliniat Ioniță.

Datele analizate de expert indică și o creștere accentuată a sărăciei. În sudul țării, rata sărăciei absolute a urcat de la 31% la aproape 50%, în nord – de la 26,5% la 32,2%, iar în municipiul Chișinău – de la 7% la 11%.

În plan investițional, investițiile străine directe au scăzut ușor, de la 4,9 miliarde de dolari în 2023 la 4,8 miliarde în 2024, menținând Republica Moldova pe ultimul loc în Europa de Est la investiții pe cap de locuitor.

În același timp, datoria publică a crescut de la 124,6 miliarde de lei în 2024 la 131,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. „Cel mai grav este că o mare parte din aceste împrumuturi interne sunt folosite pentru consum, nu pentru investiții productive”, a avertizat Veaceslav Ioniță, concluzionând că Republica Moldova traversează o perioadă de stagnare profundă, cu riscuri majore pentru competitivitatea și sustenabilitatea economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.