Radarul Fiscului s-a activat! Peste 2.000 de companii, luate la puricat pentru evaziune

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunțat intensificarea acțiunilor de monitorizare a contribuabililor, în scopul majorării nivelului de conformare voluntară la declararea și plata impozitelor, în baza analizei riscurilor de neconformare. Autoritatea fiscală a stabilit cinci segmente economice prioritare pentru monitorizare: comerțul cu ridicata și amănuntul al mărfurilor, produselor și materialelor, industria prelucrătoare, industria alimentară, activitățile de servicii suport și domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare.

În luna iulie, Fiscul a selectat un eșantion de 2.170 de contribuabili, dintre care 13 contribuabili mari, activi în domeniile menționate, în activitatea cărora au fost identificate riscuri de neconformare fiscală. Aceștia vor fi monitorizați de către autoritatea fiscală pe o perioadă de 12 luni, în cadrul Programului de conformare fiscală.

Până în prezent, fiscul a aplicat tratamente de conformare voluntară, manifestate prin expedierea sau înmânarea a 2.498 de scrisori de conformare, organizarea a 1.891 de ședințe individuale cu reprezentanții companiilor și efectuarea a 17 vizite fiscale cu scop consultativ. În rezultat, obligațiile fiscale declarate la Bugetul Public Național de către contribuabilii monitorizați au crescut cu 17%, echivalentul a 44,59 milioane de lei, iar plățile efective au înregistrat o creștere de 15%, sau 44,15 milioane de lei. Restanțele la BPN s-au diminuat cu 19%, respectiv cu 2,92 milioane de lei față de începutul perioadei de monitorizare.

Fiscul precizează că dinamica pozitivă a încasărilor este determinată de majorarea volumului de livrări și a fondului de salarizare în rândul companiilor monitorizate. Instituția recomandă tuturor contribuabililor să respecte prevederile legislației fiscale în vigoare și să se conformeze voluntar prin declararea veniturilor și achitarea impozitelor aferente, pentru a evita aplicarea tratamentelor de conformare forțată față de cei care aleg să nu se conformeze și își asumă acest risc în mod deliberat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evaziune #comercianti #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina