Moldova, amenințată de criminalitatea transfrontalieră! Poliția și-a intensificat patrulările

În primele nouă luni ale anului curent, autoritățile de frontieră din Republica Moldova, împreună cu omologii lor români și ucraineni, au înregistrat o creștere substanțială a numărului de patrulări comune pe segmentul „verde” al frontierei de stat. Această măsură are drept scop securizarea frontierelor și combaterea eficientă a criminalității transfrontaliere.

Potrivit datelor oficiale, împreună cu polițiștii de frontieră români, au fost efectuate 683 de patrulări în primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu 237 de patrulări în aceeași perioadă a anului precedent. În ceea ce privește colaborarea cu forțele de frontieră ucrainene, au fost planificate 1,099 de patrulări comune, față de doar 147 în perioada similară a anului trecut.

Această creștere semnificativă a activităților de patrulare comună vine în contextul reluării acestora în noiembrie 2022, după o perioadă de opt luni de suspendare ca urmare a atacului armat din partea Federației Ruse asupra Ucrainei.

Activitatea de patrulare comună la frontiera moldo-română și la granița cu Ucraina se desfășoară în mod activ și intensiv, având ca obiectiv securizarea frontierelor și combaterea tuturor formelor de criminalitate transfrontalieră. Aceste măsuri sunt conforme prevederilor legale și au loc atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și al țărilor vecine, pe o adâncime de până la 10 km în interiorul statelor.

Vlada Ciorici

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patrulare #criminalitate #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.