Moldova ar trebui să studieze experiența Suediei, care a renunțat la interdicția publicității jocurilor de noroc

Publicitatea jocurilor de noroc trebuie să fie responsabilă – cu reguli și limitări stricte în privința minorilor. Dar interzicerea totală a acesteia ar afecta bugetul de stat și ar încuraja dezvoltarea sectorului informal. La această concluzie au ajuns experții din mai multe țări europene, în procesul discutării mai multor legi de reglementare a sectorului. Principiul de bază al unei soluții eficiente este dialogul cu reprezentanții industriei pentru a elabora cele mai bune practici.

Guvernul suedez, de exemplu, a renunțat la ideea unei interdicții totale a publicității pentru jocurile de noroc. Spre deosebire de versiunea inițială a proiectului de lege, documentul final permite operatorilor licențiați să facă publicitate la TV, radio și online, fără limită de timp. În plus, „Legea privind îmbunătățirea jocurilor de noroc”, care a fost adoptată, propune măsuri de combatere a jocurilor de noroc neautorizate.

„Suntem încântați că guvernul a ascultat părțile interesate din industria jocurilor de noroc, precum și mai mulți editori, care au subliniat deficiențele unei astfel de propuneri”, a declarat Gustaf Hoffstedt, secretar general al Asociației comerciale suedeze a jocurilor de noroc online (BOS).

Anterior, asociația a prezentat autorităților un studiu independent. Potrivit analizei, industria jocurilor de noroc generează anual pentru bugetul suedez aproximativ 10 miliarde de coroane suedeze (peste 940 de milioane de euro). Activitățile de jocuri de noroc licențiate oferă aproximativ 4 200 de locuri de muncă permanente. De asemenea, industria investește aproximativ 800 de milioane de coroane suedeze în sponsorizarea sporturilor naționale, iar operatorii plătesc anual aproximativ 4 miliarde de coroane suedeze sub formă de impozite.

Autorii studiului au subliniat importanța încurajării jucătorilor de a folosi doar serviciile operatorilor licențiați.

„Suedia ar putea beneficia de pe urma revizuirii reglementărilor privind jocurile de noroc pentru a ușura unele dintre restricțiile care forțează majoritatea consumatorilor de jocuri de noroc să treacă la jocuri fără licență”, a declarat autorul studiului, Dr. Nima Sanandaji.

Amintim că publicitatea jocurilor de noroc este totalmente interzisă în Moldova, de la 1 ianuarie 2022. Modificările au fost adoptate fără a exista vreun studiu tematic și fără a ține cont de atenționarea Ministerului Finanțelor cu privire la riscurile iminente pentru bugetul de stat. Datele operatorului legal de jocuri de noroc din țară arată că numărul utilizatorilor moldoveni de pe site-urile nelegale a crescut cu peste 66%. Este vorba despre site-uri din jurisdicții offshore, în mare parte rusești, care continuă să se promoveze, în ciuda interdicției.

NOTĂ: Volumul pieței jocurilor gri de noroc din Moldova, dominată de operatorii offshore, a crescut constant în ultimii ani, culminând în 2020, când a depășit 500 de milioane[1] de lei, potrivit BNM. Situația s-a schimbat abia în 2021. Atunci, Moldova a început pentru prima dată să blocheze accesul la site-urile de jocuri de noroc neautorizate și să impună alte restricții. Ca urmare a acestor măsuri, sumele primite de organizatorii de loterii și pariuri sportive online ilegale s-au diminuat până la 155,5 milioane de lei (doar prin intermediul sistemelor de plată online). În același timp, 536 de milioane de lei au fost transferate, prin aceleași metode, către singurul site de stat. (a se vedea slide-ul de mai jos)

[1] Aceste sume nu includ transferurile prin intermediul cardurilor bancare și, ca urmare, datele finale sunt considerabil mai mari.

#experienta #jocuri #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.