Moldova Business Week 2024: Țara noastră – următoarea destinație pentru investiții

Peste o mie de participanți sunt așteptați în acest an la cel mai important eveniment în domeniul afacerilor, „Moldova Business Week 2024″. Evenimentul din acest an se va desfășura în perioada 16-20 septembrie în mai multe regiuni ale țării. Motto-ul actualei ediții este „Republica Moldova – următoarea ta destinație pentru investiții”.

Timp de cinci zile, în patru regiuni ale țării, Chișinău, Bălți, Edineț și Ungheni, în cadrul „Moldova Business Week 2024″, participanții vor discuta despre climatul investițional din Republica Moldova, atragerea fondurilor și dezvoltarea de parteneriate durabile. De asemenea, vor fi abordate și noile profiluri de investiții, precum și oportunitățile de colaborare care se deschid pentru Republica Moldova odată cu începerea negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Republica Moldova are ce oferi investitorilor! Moldova Business Week 2024 este ocazia perfectă pentru a crea parteneriate valoroase și pentru a explora oportunitățile unice pe care țara noastră le pune la dispoziție. Invităm oamenii de afaceri, investitorii străini și cei locali să ni se alăture. Va fi informativ și util. Mai mult, Moldova Business Week este ocazia unică de a descoperi cum Republica Moldova poate fi punctul dumneavoastră de plecare pentru succesul în afaceri”.

Principalele subiecte abordate în cadrul „Moldova Business Week 2024″ se vor axa pe Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, industria agroalimentară, auto și electronică, farmaceutică și turism medical, energie și infrastructură, turism și vinicolă, imobiliare nerezidențiale. În ediția din acest an, un accent aparte se va pune pe promovarea brandului de țară, pașii întreprinși în acest sens, proiectele și investițiile de viitor.

Natalia Bejan, directoarea generală a Agenției de Investiții: „În cadrul Moldova Business Week 2024 vom explora cum una dintre cele mai mici țări din lume a devenit un jucător semnificativ pe piața globală. Alăturați-vă nouă pentru a descoperi cum Moldova a ajuns printre cei mai mari exportatori de vin, produce 1% din toate piesele pentru automobile, furnizează electronice pentru transportul public în peste 140 de orașe la nivel global și se clasează în top 10 mondial la exportul de struguri, prune, mere, nuci și cireșe. Invităm toți partenerii noștri, precum și investitorii actuali și potențiali, să ni se alăture între 16-20 septembrie. Acest eveniment va prezenta potențialul economic al Moldovei, evidențiind progresul la nivel de țară, proiectele în curs de implementare și marile oportunități disponibile”.

„Moldova Business Week” reprezintă cea mai mare platformă de conectare a oamenilor de afaceri și investitorilor din diverse țări și regiuni cu furnizorii de produse și servicii autohtone. Este o ocazie ideală pentru analiza tendințelor economice și a politicilor naționale în context global, cu accent pe integrarea europeană a țării.

„Moldova Business Week” este un eveniment organizat anual de către Agenția de Investiții din Republica Moldova în colaborare cu partenerii de dezvoltare și instituțiile publice centrale. Acest eveniment aduce împreună investitori străini, antreprenori locali și internaționali, oameni de afaceri, experți economici, analiști, reprezentanți ai instituțiilor statului și membri ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

„Moldova Business Week” servește Guvernului Republicii Moldova drept instrument de informare a comunității investitorilor și a altor părți interesate despre cele mai recente proiecte legislative și de reglementare în domeniul economic. De asemenea, în cadrul evenimentului sunt prezentate măsurile adoptate pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și a condițiilor de investiții, reformele și oportunitățile, precum și statisticile privind comerțul extern al țării. Prima ediție a „Moldova Business Week” a avut loc în anul 2014.

Participanții se pot înregistra la „Moldova Business Week 2024″, accesând linkul https://mbw.md/.

#week #eveniment #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.