Gazele s-au scumpit cu 130% în Europa de la începutul anului. Iarna ar putea aduce un nou șoc

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 15:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 15:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Profitul de aproximativ 800 de milioane de lei raportat de Energocom pentru anul 2024 nu reflectă în totalitate câștigurile obținute din activitatea comercială a companiei. Circa 620 de milioane de lei reprezintă granturi acordate pentru acoperirea pierderilor suportate în 2023 în perioada achizițiilor de gaze la prețuri ridicate (pe vremea lui Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii n.a), a declarat directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu.

Potrivit acestuia, din profitul raportat pentru 2024 trebuie exclusă suma de 32 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 620 de milioane de lei, reprezentând granturi destinate compensării pierderilor acumulate de Energocom în anul precedent.

„În 2024, aveți perfectă dreptate, Energocom a înregistrat un profit de 800 de milioane de lei. Dar trebuie să scoatem din acest profit 32 de milioane de euro, sau în jur de 620 de milioane de lei, care sunt granturi ce au fost permise în 2024 pentru a compensa pierderea din 2023”, a declarat Ursu.

Directorul ANRE a precizat că, în 2023, Energocom a înregistrat pierderi de peste 500 de milioane de lei aferente costului gazelor naturale. Situația ar fi fost determinată inclusiv de o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prin care compania a fost obligată să vândă gazele la un preț mai mic decât cel la care acestea fuseseră procurate.

„A fost dispoziție a CSE-ului care a obligat Energocom să vândă gazul la un preț mai jos decât prețul de procurare. Respectiv, acel grant nu este nimic altceva decât compensarea cheltuielilor sau pierderii anului 2023”, a explicat șeful ANRE.

Astfel, dacă din cele aproximativ 800 de milioane de lei raportate drept profit sunt scăzute circa 600–620 de milioane de lei provenite din grant, profitul aferent activităților companiei s-ar situa la aproximativ 200 de milioane de lei.

Ursu susține că această sumă trebuie raportată la dimensiunea operațiunilor desfășurate de Energocom. Compania a activat atât pe segmentul de trading al gazelor naturale și al energiei electrice, cât și în calitate de furnizor central de energie.

Potrivit directorului ANRE, cifra de afaceri s-a ridicat la aproximativ 10 miliarde de lei pe segmentul energiei electrice și la alte circa 10 miliarde de lei în sectorul gazelor naturale.

„Dacă le partajăm pe toate aceste trei activități, cu cifre de afaceri de 10 miliarde de lei la energie electrică și 10 miliarde de lei la gaze naturale, un profit de 200 de milioane este destul de rezonabil”, a punctat Alexandru Ursu.