Moldova cere bani Irlandei pentru a compensa facturile familiilor vulnerabile

Premierul Vasile Tofan a cerut sprijinul Irlandei pentru ajutorarea familiilor vulnerabile din Republica Moldova în sezonul rece, inclusiv pentru diminuarea poverii facturilor la energie și căldură. Subiectul a fost discutat cu premierul irlandez Micheál Martin, în cadrul unei întrevederi desfășurate la New York, în marja Adunării Generale a ONU.

„Am discutat și despre securitatea energetică și despre sprijinul de care Moldova are nevoie în perioada următoare. Am vorbit despre posibilitatea ca Irlanda să susțină eforturile noastre de a proteja familiile vulnerabile de povara facturilor și, în același timp, de a consolida reziliența energetică a țării”, a declarat Tofan.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat valoarea unui eventual ajutor financiar din partea Irlandei și nici mecanismul prin care acesta ar putea fi utilizat pentru compensarea facturilor.

Solicitarea vine într-un moment complicat pentru sectorul energetic. Guvernul avertizează că Republica Moldova intră în sezonul rece cu riscuri sporite, iar o parte semnificativă din necesarul de energie va trebui acoperită prin importuri. Pentru această iarnă, autoritățile estimează că aproximativ 59% din necesarul de energie electrică va proveni din import, iar presiunile de pe piețele regionale rămân ridicate.

Executivul a aprobat deja un plan pentru sezonul de încălzire 2026–2027, care include 52 de măsuri și scenarii pentru aprovizionarea cu gaze, energie electrică, energie termică și produse petroliere.

În paralel, Tofan și Micheál Martin au discutat și despre procesul de aderare la Uniunea Europeană. Irlanda deține în prezent Președinția Consiliului UE, iar premierul moldovean a declarat că Republica Moldova este pregătită să deschidă toate clusterele de negociere rămase.

Întrevederea are loc în contextul în care Guvernul caută sprijin extern atât pentru securitatea energetică, cât și pentru protejarea populației vulnerabile de costurile ridicate din sezonul rece.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.