Moldova Fruct se arată îngrijorată de secetă și embargou. A înaintat o listă de măsuri spre Guvern

Membrii Asociației Moldova Fruct se arată îngrijorați de secetă și embargoul impus de Federația Rusă. În acest context, Asociația a înaintat către Guvern, Ministerul Agriculturii și Agenția pentru Siguranța Alimentelor o listă de măsuri pentru depășirea situației și diminuarea impactului asupra sectorului.

Potrivit Asociației, din cauza secetei, horticultorii vor avea recolte mai mici de prune și mere. Și dacă pentru prune, piața a reușit să fie diversificată în ultimii ani, la capitolul mere situația va fi dificilă. Din cele 255 mii tone de mere exportate din recolta anului 2021, pe piața Rusiei au fost exportate 231 mii tone.

„Trebuie să constatăm, că este practic imposibil să reorientăm această cantitate pe alte piețe timp de un an. Suntem în căutarea piețelor alternative, avem planificată participarea la un șir de expoziții internaționale pentru a promova fructele moldovenești, avem misiuni comerciale ca să prezentăm cumpărătorilor din diferite țări potențialul de producere și post-recoltare, dar nu este atât de simplu să facem față acestei situații”, spune Iurie Fală, director executiv al Moldova Fruct.

În adresarea către instituțiile statului, Moldova Fruct a solicitat:

întreprinderea unui șir de măsuri ce stau în competența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor ce țin de deblocarea situației cu exportul în Federația Rusă, inclusiv intensificarea controlului fitosanitar astfel încât să fie prevenite cazurile de prezență a obiectelor de carantină fitosanitară în fructele moldovenești destinate fie pe piața locală, fie pe piața de export;
întreprinderea unui șir de măsuri ce stau de competența Guvernului, și anume instituirea stării de urgență în agricultură, identificarea cu suportul partenerilor de dezvoltare a resurselor financiare pentru compensarea pierderilor de pe urma secetei și a embargoului rusesc;
întreprinderea unui șir de măsuri de identificare a piețelor alternative inclusiv urgentarea negocierilor cu Republica Arabă Egipt privitor la semnarea acordului de liber schimb sau eliminarea barierelor tarifare la exportul fructelor moldovenești către această țară.

#embargou #moldova fruct #seceta #export #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.