Moldova importă gaze, via România, prin Coridorul Transbalcanic! Metanul poate fi rusesc, azer sau american

Republica Moldova a importat, via România, pentru a doua zi consecutiv, gaze prin intermediul Coridorului Transbalcanic, traseu care n-a fost folosit de la 1 ianuarie 2020 decât pentru tranzitul de gaz provenit, în principal din gazoductul Turk Stream, de către companiile din România și Ungaria.

Joi a fost prima zi prin România a tranzitat gaz către Ucraina și Republica Moldova prin conducta 1 a Coridorului Transbalcanic. Până la 1 ianuarie 2020, statele din Balcani erau alimentate cu gaz rusesc prin acest sistem de conducte, iar după această dată a mai fost folosit sporadic de România pentru a importa gaze rusești, via Ucraina.

„Este deocamdată un volum mic. Am făcut aceste importuri pentru a testa ruta de transport, să vedem cum circulă gazul”, a declarat directorul general interimar al companiei înființat de guvernul de la Chișinău pentru a importa gaze și energie electrică Energocom, declara penrru BANI.MD, Victor Bînzari, directorul Energocom.

În pofida declarațiilor oficialului moldovean, cantitatea zilnică importată de Chișinău, de aproximativ 4,5 milioane mc/zi, nu este chiar mică, fiind cu 66% mai mare decât consumul mediu zilnic al Republicii Modova, de 2,7 milioane mc/zi sau un miliard mc/an. Evident că importurile via România nu pot acoperi consumul curent total, în lunile de iarnă consumul zilnic al Republicii Moldova fiind mai ridicat decât media zilnică anuală.

De altfel, volumul zilnic importat de Chișinău, via România, prin punctul de interconectare cu Ucraina de la Căușeni de la începutul lunii decembrie este egal cu cel al gazelor rusești importate de Republica Moldova prin cel mai important punct de import, cel de la Grebeniki, de 4,5 milioane mc. Republica Moldova mai importă alte 1,2 milioane mc de gaz rusesc prin punctul Oleksivka, alt punct de interconectare cu Ucraina.

Sursa fizică a gazelor este una incertă. Potrivit publicației de specialitate ICIS, gazul importat de RMoldova provine din nou lansatul, pe 1 octombrie, interconector Grecia-Bulgaria (IGB), legat la conducta prin care este importat gaz azer în Europa, TAP.

Datele arată că, într-adevăr, pe 1 decembrie, fluxurile fizice dintre Grecia și Bulgaria s-au majorat prin punctul de interconectare de la Komotini (IGB) de la 38 GWh pe 30 noiembrie la 88 GWh, diferență similară cu cantitatea de gaz importată de Chișinău. Și renominalizările pentru ziua de 2 decembrie se situau la un nivel similar de 88 GWh.

Totodată însă, prin celălalt punct de interconectare dintre cele 2 state, cel de la Kulata, realocările arătau pentru aceeași dată o diferență tot de 50 GWh, în sens invers însă, din Bulgaria către Grecia. Rezervările de import în Bulgaria erau de 50 GWh, iar cele de export către Grecia de 100 GWh.

Explicația – livrările de gaze rusești prin Turk Stream către Europa (via Bulgaria) s-au majorat la rândul lor de la 378 GWh pe 30 noiembrie la 466 GWh pe 1 decembrie.

În plus, pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie a fost descărcată în terminalul grec de la Revithoussa o cantitate de 1,1 TWh de gaze de pe cargoul LNG Seapeak Bahrain. Potrivit traseului acestuia, foarte probabil este vorba de LNG încărcat în Statele Unite în terminalul Sabine. Companiile care au preluat cantitatea de LNG de pe Seapeak Bahrain au fost toate grecești, PPC SA, Elpedison SA și Mytilineos SA.

Cum Energocom nu a făcut public numele partenerului/partenerilor cu care a semnat contracte, în urma swap-urilor efectuate, gazul importat de Republica Moldova poate fi azer (prin gazoductul TAP), american sau chiar rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transbalcanic #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.