Moldova, în fața unei crize a producției de nuci? Seceta amenință recolta din 2024 și crește prețurile pe piața globală

Producția de nuci din Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, ajungând la 20.800 de tone, comparativ cu 18.100 de tone în anul precedent. Oferta totală a crescut, de asemenea, de la 18.100 de tone la 21.300 de tone. Cu toate acestea, stocul final a scăzut aproape la zero, indicând o cerere puternică și o utilizare intensă a resurselor disponibile, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

„Pentru sezonul 2024, se preconizează o scădere a producției din cauza temperaturilor ridicate și a secetei severe care au afectat culturile. Se estimează că recolta va fi cu 10-15% mai mică decât în 2023, multe dintre nuci fiind arse de soare. Recoltarea este programată să înceapă la sfârșitul lunii septembrie și să continue până la începutul lunii octombrie 2024, cu primele exporturi planificate pentru începutul lunii noiembrie” a punctat Rija.

În condițiile unei oferte mai reduse și a unui stoc final diminuat, se anticipează o creștere a prețurilor cu până la 5% față de recolta din 2023.

„Reducerile în oferta totală și stocurile finale scăzute din țări precum SUA, Chile, Ucraina și Moldova ar putea conduce la creșterea prețurilor pe piața globală a nucilor, mai ales dacă cererea rămâne constantă sau crește. În același timp, calitatea mai scăzută a produsului din anumite regiuni ar putea stabiliza prețurile sau chiar le-ar putea menține pe un trend ușor ascendent, mai ales dacă exporturile acestor regiuni cresc”, a mai spus Rija.

Sezonul 2024/2025 se prefigurează a fi decisiv pentru industria globală a nucilor. Fluctuațiile în producție și provocările climatice vor influența semnificativ condițiile de piață, iar actorii din industrie trebuie să fie pregătiți pentru un mediu comercial dinamic, adoptând strategii care să le permită să profite de aceste schimbări globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.