Moldova, în fața unei crize a producției de nuci? Seceta amenință recolta din 2024 și crește prețurile pe piața globală

Producția de nuci din Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, ajungând la 20.800 de tone, comparativ cu 18.100 de tone în anul precedent. Oferta totală a crescut, de asemenea, de la 18.100 de tone la 21.300 de tone. Cu toate acestea, stocul final a scăzut aproape la zero, indicând o cerere puternică și o utilizare intensă a resurselor disponibile, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

„Pentru sezonul 2024, se preconizează o scădere a producției din cauza temperaturilor ridicate și a secetei severe care au afectat culturile. Se estimează că recolta va fi cu 10-15% mai mică decât în 2023, multe dintre nuci fiind arse de soare. Recoltarea este programată să înceapă la sfârșitul lunii septembrie și să continue până la începutul lunii octombrie 2024, cu primele exporturi planificate pentru începutul lunii noiembrie” a punctat Rija.

În condițiile unei oferte mai reduse și a unui stoc final diminuat, se anticipează o creștere a prețurilor cu până la 5% față de recolta din 2023.

„Reducerile în oferta totală și stocurile finale scăzute din țări precum SUA, Chile, Ucraina și Moldova ar putea conduce la creșterea prețurilor pe piața globală a nucilor, mai ales dacă cererea rămâne constantă sau crește. În același timp, calitatea mai scăzută a produsului din anumite regiuni ar putea stabiliza prețurile sau chiar le-ar putea menține pe un trend ușor ascendent, mai ales dacă exporturile acestor regiuni cresc”, a mai spus Rija.

Sezonul 2024/2025 se prefigurează a fi decisiv pentru industria globală a nucilor. Fluctuațiile în producție și provocările climatice vor influența semnificativ condițiile de piață, iar actorii din industrie trebuie să fie pregătiți pentru un mediu comercial dinamic, adoptând strategii care să le permită să profite de aceste schimbări globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.