Scăderea producției de porumb și rapiță în România și Ucraina aduce creșteri de prețuri pe piața din Moldova

Producția globală de porumb a scăzut semnificativ, conform unui raport recent al USDA, cu o reducere de 5 milioane de tone față de sezonul anterior. Această scădere afectează în special România, unde producția de porumb a scăzut cu 2,3 milioane de tone, ajungând la 8,7 milioane de tone, o reducere de aproximativ 30% față de anul trecut. Randamentele așteptate sunt alarmant de mici, între 2-4 t/ha pentru câmpurile irigate și sub 1 t/ha pe cele neirigate.

Ucraina, de asemenea, se confruntă cu o scădere considerabilă a producției de porumb, estimată la 27,2 milioane de tone, cu 5,3 milioane de tone mai puțin decât anul trecut.

Această scădere semnificativă a ofertei a dus la o creștere a prețurilor la porumb pe piața din Republica Moldova, unde prețurile au început deja să urce, variind între 4 000 și 4 200 lei/tonă în regiunile centrale și ajungând la 4 300 lei/tonă în portul Giurgiulești. Aceasta reprezintă o creștere notabilă comparativ cu august 2023, când prețul maxim era de 3 300 lei/tonă.

În contrast, prețul porumbului la Constanța a scăzut, reflectând o cerere în diminuare și o înlocuire a porumbului cu grâu furajer, valorile scăzând de la 185 EUR/tonă la 176 EUR/tonă.

Prețurile la rapiță au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative în Moldova, cu o reducere de 12% în ultimele două săptămâni, ajungând la 7 600 – 8 500 lei/tonă. Aceasta se datorează scăderii cererii, în special după ce volumele necesare pentru încărcare pe barje au fost deja contractate. În Ucraina, producția de rapiță a scăzut și ea, fiind estimată la 3,4 milioane de tone, cu un randament mai mic decât în 2023.

Această situație complexă pe piețele de cereale din regiune subliniază impactul schimbărilor climatice și al cererii globale, creând o presiune suplimentară asupra prețurilor și a accesibilității produselor agricole în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #porumb #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.