BERD, după ce a preluat Portul Giurgiulești prin escrocherii, caută să-l vândă: Guvernul confirmă planurile de vânzare

28 Aug. 2024, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2024, 09:54 // Actual //  bani.md

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), actualul proprietar al Portului Internațional Liber de la Giurgiulești (PILG) ar fi în căutarea unui cumpărător. Potrivit unui comunicat al Guvernului, BERD poartă discuții cu mai mulți potențiali investitori din diverse țări, inclusiv România, Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

În comunicatul Executivului se mai spune că la Giurgiulești funcționează două entități distincte de infrastructură portuară: PILG, care aparține BERD, și Portul de Stat, care este proprietatea statului Republicii Moldova. Nu există nicio discuție privind vânzarea Portului de Stat.

Guvernul României discută în ședința de astăzi un memorandum privind cumpărarea Portului Giurgiuleşti din Republica Moldova de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Achiziția ar urma să se facă prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor de la București.

Premierul român, Marcel Ciolacu declara la sfârșitul lunii septembrie 2023, că România intenționează să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Această decizie survenea în contextul unui scandal de proprietate și legalitate, în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a preluat portul în urma unor acuzații de escrocherii la adresa fostului său angajat, Thomas Moser. Este vorba de delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

Ulterior, BERD a venit cu o reacție și a spus că nu intenționează să vândă Portul Giurgiulești.

Sechestru și dosar penal

În iunie 2022, a apărut informația că, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a impus sechestru în sumă ce depășește 150 milioane lei pe active care formează capitalul social al companiei Danube Logistics, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Mathias von Tucher, directorul Danube Logistics SRL, a calificat acest sechestru drept „o expropriere a BERD-ului”. Potrivit Procuraturii, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie din compania Bemol „și ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”.

„Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, preciza Procuratura.

Este vorba de Thomas Moser, care a fost până în mai 2021 beneficiar final al Danube Logistics, operatorul PILG, administrată de el până în 2019.

Fostul angajat BERD Thomas Moser, pus sub învinuire

Fostul administrator Thomas Moser, care s-a aflat la cârma portului Giurgiulești până în anul 2021 a fost pus sub învinuire de către procurorii PCCOCS  în vara anului 2022, fiind acuzat de delapidarea averii străine. Ultima dată acesta se afla în Austria.

Conflictul de la Portul Giurgiulești a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Ambele cazuri sunt investigate de procurorii din Moldova.

Portul Giurgiulești cumpărat cu 344 de dolari și vândut cu 1000 de euro

La mijlocul anului 2020, BERD era creditorul Danube Logistics SRL împreună cu MAIB. Tot la acea vreme, pentru a prelua controlul asupra PILG era în căutare de soluții. Una dintre aceste soluții a fost controversata modificare în regim de urgență a legislației privind spălarea banilor – proiect promovat în iulie 2020 de Guvernul Chicu pentru a ajuta BERD.

Atunci documentul în final nu a mai ajuns a fi votat în lectură finală, din cauza scandalului iscat. În circumstanțele create, BERD, împreună cu administrația Danube Logistics, avocați și alte persoane au încercat să identifice noi soluții. Una dintre acestea era preluarea de către BERD a controlului asupra grupului Danube Logistics.

Începând cu 2014, au fost inițiate mai multe procese cu referire la portul Giurgiulești și împotriva lui Thomas Moser, care la acea perioadă era mandatar împuternicit al grupului de firme Bemol Retail SRL, Bemol Refinery SRL, Danube Logistics SRL și, în același timp, era administrator al Bemol Retail SRL. În cadrul proceselor a fost solicitată recuperarea daunelor cauzate de fraudă în perioada de administrare a companiei Bemol Retail SRL și în legătură cu tranzacția de vânzare cumpărare, în urma căreia Thomas Moser s-a declarat în 2011 proprietarul operatorului portul Giurgiulești, suma tranzacției fiind de doar 344 de dolari SUA.

La 19 mai 2021, BERD a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că pe data de 7 mai 2021 a achiziționat grupul de companii Danube Logistics, devenind astfel singurul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Totodată, BERD nu a comunicat detalii privind forma juridică și suma tranzacției. Din registrul oficial al întreprinderilor din Cipru, aflăm că într-adevăr pe data de 7 mai 2021, BERD a devenit noul proprietar al companiei Thomo Invest Ltd, iar suma tranzacției a constituit 1000 de Euro.

Astfel, BERD a cumpărat cu 1000 de Euro un obiectiv economic de importanță strategică națională, în care până la moment s-au investit peste 50 de milioane de Euro.

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat mai multe reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare. Totodată, nu a comentat în niciun fel acuzațiile că folosește scheme cu offshor-uri și operează în acest caz de o manieră netransparentă și practic ilegală, ignorând vădit Guvernul și autoritățile Republicii Moldova.

Tranzacția a avut loc în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL se află sub sechestru judiciar în vederea executării hotărârii judecătorești definitive și cu încălcarea obligațiilor impuse de Acordul Investițional, care prevede acceptul obligatoriu al Guvernului Republicii Moldova pentru orice tranzacție de înstrăinare a portului sau a cotelor părți ale acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.