Supapa financiară se deschide pentru Moldova. Nemții vor anunța la București un ajutor de 60 milioane de euro

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, urmează să propună alocarea a 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă consecinţelor conflictului din Ucraina, transmite agenţia DPA, care menţionează că anunţul va fi făcut vineri de şefa diplomaţiei germane la Bucureşti, unde se desfăşoară cea de-a doua ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Facturile la energie în creştere pentru consumatorii casnici ar urma să fie subvenţionate cu 40 de milioane de euro, în timp ce 20 de milioane de euro vor fi alocate unui program de eficienţă energetică şi pentru investiţii în energii regenerabile, dar şi pentru drone dotate cu camere de luat vederi, dispozitive de imagistică termică, vehicule 4×4 şi scanere de paşapoarte la frontieră.

Alocarea acestor fonduri trebuie aprobată în prealabil de Bundestag, parlamentul german.

La fel ca Ucraina, Republica Moldova este candidată oficială la aderarea la UE din luna iunie a acestui an. Ţara a primit sute de mii de refugiaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, aminteşte agenţia de presă germană.

MAE român a anunţat joi că reuniunea de vineri de la Bucureşti va fi coprezidată de ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, de omologa germană Annalena Baerbock şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou. Potrivit MAE român, Republica Moldova va fi reprezentată la acest eveniment de o importantă delegaţie ministerială, condusă de ministrul muncii şi protecţiei sociale Marcel Spatari. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea o intervenţie online în deschiderea conferinţei.

Prima Conferinţă de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc pe 5 aprilie, la Berlin, şi a generat un important sprijin politic, financiar şi tehnic, în beneficiul direct al acestei ţări. Astfel, Conferinţa de la Berlin a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar şi asistenţă financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova, precum şi ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro.

În cursul vizitei sale în România, Baerbock va avea întrevederi la Bucureşti cu premierul Nicolae Ciucă şi cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, urmând să abordeze teme legate de politica bilaterală şi europeană, să se consulte cu privire la situaţia din Ucraina şi să discute despre intensificarea cooperării în domeniile politicii de securitate, economiei, climei şi energiei. Şefa diplomaţiei germane va vizita apoi portul Constanţa de la Marea Neagră, unul dintre centrele alternative propuse pentru exportul cerealelor ucrainene, care nu au mai putut fi exportate din porturile ucrainene de la începerea războiului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ajutor #Germania #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.