Moldova, între ciocan și nicovală. Capcana în care a fost prins Chișinăul de Gazprom

18 Oct. 2021, 02:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2021, 02:05 // Actual //  bani.md

Criza gazelor s-a accentuat după 30 septembrie când autoritățile Republicii Moldova nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Gazprom a anunțat că a redus cu 35% livrările de gaz.

”Până la 30 septembrie, nici chiar cei de la Moldovagaz nu s-au așteptat la o asemenea turnură. Dacă ar fi știut despre un asemenea șiretlic din partea Gazpromului, ar fi căutat gaz alternativ din luna septembrie. Gaz există și capacități de transportare la fel. Problema e că va fi mai scump față de prețul pe care Moldova îl plătește astăzi. Gazul care există în prezent pe piață e legat de piața spot – contracte pe termen scurt – prețul ajunge la 900 USD/mia de metri cubi. Or, Republica Moldova achită în prezent 790 USD. În prezent, dacă Moldovagaz ar vrea să suplinească deficitul de 35% ar putea-o face doar că la prețul de peste 900 USD, însă mâine ar putea ajunge și la 1000 USD”, a declarat, la emisiunea ”Puterea a Patra”, fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Până în anul 2020 formula de calcul a prețului la gaz pentru Republica Moldova a rămas neschimbată, conform contractului semnat în anul 2006 și care se prelungea anual.

”În contractul care a fost semnat pentru anul 2021 au fost schimbați doi parametri. A fost inclus spotul în formulă și a fost modificat termenul. Or, cei de la Gazprom au jucat pe formula spot în condițiile în care contractul a expirat la sfârșitul trimestrului III”, a explicat Parlicov, care a accentuat că procesul de negocieri poartă o conotație politică..

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

07 Aug. 2026, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Aug. 2026, 10:23 // Actual //  bani.md

Cele șase comunități din raionul Anenii Noi acuză Ministerul Mediului că mimează consultările privind amplasarea centrului regional de gestionare a deșeurilor de la Șerpeni, după ce decizia a fost deja trecută în lege. Proiectul este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, notează ipn.md.

Miercuri, în emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că urmează consultări publice și că abia după acestea va fi luată o decizie.
Numai că Legea nr. 103/2026 este deja publicată în Monitorul Oficial, iar amplasamentul de la Șerpeni este deja stabilit prin lege.

Atunci despre ce consultări mai vorbim?

“Domnule ministru, nu îi luați pe oameni de naivi. Nu puteți spune că urmează consultările când legea este deja adoptată și amplasamentul este deja stabilit. Asta nu este consultare. Este teatru”.

Susținem modernizarea Republicii Moldova și un sistem modern de gestionare a deșeurilor. Dar oamenii trebuie consultați înainte să fie luată decizia, nu după ce totul este deja hotărât.
“Totul era deja decis. Acum ni se spune că urmează consultările. Asta înseamnă să iei oamenii în derâdere”.

În ultimii ani, statul a vorbit despre dezvoltarea turismului, investițiilor și economiei locale. Oamenii au investit în această regiune ca să construiască un viitor acasă, pentru comunitatea lor și pentru Republica Moldova. Astăzi, în loc să protejeze această dezvoltare, statul a ales să amplaseze aici unul dintre cele mai mari centre regionale de gestionare a deșeurilor.

Atragem atenția că amplasamentul este înconjurat de trei păduri și zona celor zece izvoare și, potrivit documentelor Ministerului, are cea mai mare diversitate de specii de păsări dintre toate variantele analizate. Nu ne temem doar pentru natură, ci și pentru apa pe care o bem, pentru sănătatea familiilor noastre și pentru viitorul copiilor noștri.

Până astăzi nu a fost făcut public un studiu hidrogeologic de teren, iar autoritățile locale nu au fost implicate atunci când s-a decis amplasamentul.
Cele șase comunități cer:

retragerea deciziei privind amplasamentul;
revizuirea amplasamentului;
reluarea procedurii de la început și consultarea comunităților înainte de orice decizie.
“Nu cerem favoruri. Cerem respectarea legii. Vrem integrare europeană. Dar integrarea se face prin oameni, nu prin ministere”. Dacă decizia nu va fi retrasă și amplasamentul nu va fi revizuit, suntem pregătiți să ieșim la proteste și să sesizăm instituțiile europene competente.

 DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.