Moldova, între ciocan și nicovală. Capcana în care a fost prins Chișinăul de Gazprom

Criza gazelor s-a accentuat după 30 septembrie când autoritățile Republicii Moldova nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu Moscova, iar Gazprom a anunțat că a redus cu 35% livrările de gaz.

”Până la 30 septembrie, nici chiar cei de la Moldovagaz nu s-au așteptat la o asemenea turnură. Dacă ar fi știut despre un asemenea șiretlic din partea Gazpromului, ar fi căutat gaz alternativ din luna septembrie. Gaz există și capacități de transportare la fel. Problema e că va fi mai scump față de prețul pe care Moldova îl plătește astăzi. Gazul care există în prezent pe piață e legat de piața spot – contracte pe termen scurt – prețul ajunge la 900 USD/mia de metri cubi. Or, Republica Moldova achită în prezent 790 USD. În prezent, dacă Moldovagaz ar vrea să suplinească deficitul de 35% ar putea-o face doar că la prețul de peste 900 USD, însă mâine ar putea ajunge și la 1000 USD”, a declarat, la emisiunea ”Puterea a Patra”, fostul director ANRE, Victor Parlicov.

Până în anul 2020 formula de calcul a prețului la gaz pentru Republica Moldova a rămas neschimbată, conform contractului semnat în anul 2006 și care se prelungea anual.

”În contractul care a fost semnat pentru anul 2021 au fost schimbați doi parametri. A fost inclus spotul în formulă și a fost modificat termenul. Or, cei de la Gazprom au jucat pe formula spot în condițiile în care contractul a expirat la sfârșitul trimestrului III”, a explicat Parlicov, care a accentuat că procesul de negocieri poartă o conotație politică..

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TikTok va suspenda în mod voluntar programul de recompensă al noii aplicaţii TikTok Lite, în timp ce lucrează pentru a răspunde preocupărilor UE, a declarat compania miercuri, pe platforma de socializare X, transmite CNBC.

Comisia Europeană a dat termen până miercuri inclusiv companiei deţinute de grupul chinez ByteDance să abordeze preocupările cu privire la posibila creare de dependenţă prin intermediul programului de recompense pentru copii, urmând ca în caz contrar se confrunte cu o suspendare temporară a funcţiei.

CE consideră că acest mecanism reprezintă ”riscuri grave la adresa sănătăţii mentale a utilizatorilor”.

Platforma nu a comunicat Bruxellesului, înainte de lansarea aplicaţiei, o evaluare a riscurilor, conform obligaţiilor prevăzute în cadrul noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA).

Reţeaua de socializare TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a lansat săptămâna trecută în Franţa şi în Spania noua aplicaţie, care le permitea utilizatorilor să fie plătiţi pentru vizionarea de videoclipuri. TikTok Lite era deja disponibilă în Coreea de Sud şi Japonia.

Utilizatorii TikTok Lite cu vârste de peste 18 ani puteau „să colecteze puncte descoperind noi conţinuturi sau realizând anumite acţiuni”, au declarat reprezentanţii reţelei de socializare. Punctele astfel colectate puteau fi transformate în carduri cadou sau folosite pentru a susţine creatorii de conţinuturi.

„Recompensele variază în funcţie de sarcinile îndeplinite şi de experienţa în aplicaţie”, iar „durata maximală de vizionare a videoclipurilor recompensate este cuprinsă între 60 şi 85 de minute”, au precizat la momentul respectiv reprezentanţii TikTok.

Foarte apreciată de tineri şi de influenceri pentru videoclipurile sale care sunt adeseori dansante sau muzicale, controversata reţea de socializare TikTok a atras peste 1,5 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

Ea este acuzată cu regularitate că găzduieşte numeroase videoclipuri de dezinformare, provocări periculoase şi imagini pornografice sau că ar fi chiar un instrument de spionaj şi de propagandă în slujba Chinei, o acuzaţie respinsă de compania ByteDance.

Comisia Europeană a demarat totodată anchete separate care vizează Meta, Snap (Snapchat), TikTok şi YouTube despre măsurile implementate de aceste companii pentru a proteja „sănătatea fizică şi mintală” a minorilor.