„Regele puilor” din Anglia: „Zilele în care puteai hrăni 4 persoane cu un pui de 3 lire se apropie de sfârşit”

Epoca mâncării ieftine în Marea Britanie din ultimii 20 de ani a luat sfârşit, iar inflaţia preţurilor alimentelor ar putea atinge un ritm de două cifre din cauza unul vai de creşteri ale costurilor care are loc în lanţul de aprovizionare, potrivit proprietarului 2 Sisters Group, cel mai mare producător britanic de pui, Ranjit Singh Boparan, care este supranumit ”Regele puilor”, transmite Reuters, citat de ziare.com.

În timp ce iese din două crize gemene, Brexitul şi pandemia de Covid-19, a cincea mare economie a lumii se confruntă cu o lipsă acută de şoferi de camioane, măcelari şi lucrători în depozite, care a amplificat presiunile existente deja în lanţurile globale de aprovizionare.

”Zilele în care puteai hrăni o familie de patru persoane cu un pui de 3 lire sterline (4 dolari) se apropie de sfârşit”, a afirmat Boparan.

„În termeni relativi, un pui de azi este mai ieftin de cumpărat decât era acum 20 de ani. Cum poate fi corect ca un pui întreg să coste mai puţin decât o halbă de bere? Ne uităm la o lume diferită de acum înainte, unde cumpărătorul plăteşte mai mult „.

Boparan, care produce aproximativ o treime din toate produsele din carne de pasăre consumate în Regatul Unit, a declarat că nu crede că guvernul britanic ar putea rezolva toate problemele sau că ar putea controla inflaţia.

El a spus că restrângerea ofertei de forţă de muncă va duce la inflaţia salarială şi că va investi în automatizare.

#pui #lire sterline #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.