Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cei care spun că Republica Moldova nu trebuie să se împrumute de pe extern este greșit. Or, lipsa banilor externi ar însemna reducerea cheltuielilor sociale, lipsa compensaților și stoparea investițiilor cu un impact negativ pentru câțiva ani, a răspuns ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi socialiștilor, care s-au arătat revoltați că Republica Moldova se împrumută de la finanțatorii externi.

„De ce ne împrumutăm de pe extern. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina sistemul bancar a suferit un șoc puternic. Acest lucru a creat riscuri semnificative, în primul rând, pentru refinanțarea datoriei interne, care are o pondere de 42% din datoria de stat. Această structură în care datoria internă are 42% în care termenul de răscumpărare de un an este o moștenire a guvernelor precedente și un risc pentru stabilitatea datoriei publice”, a spus ministrul.

Potrivit lui Budianschi, datoria internă trebuie să refinanță de câteva ori și pune un risc pe buget. „Încercăm să o refinanțăm, deoarece ea a fost acumulată anterior. De aceea am apelat pe restructurarea din creditele externe. Banii sunt pe o perioadă mai mare și poți gestiona riscurile de finanțare”.

„În prezent nivelul datoriei este de 37% din PIB și nu are riscuri de stabilitate, iar costurile sociale sunt mult mai mici decât eventuale recesiuni cu urmări dramatice pentru populație și companii”, a punctat ministrul Finanțelor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#refinanțare #datorie #credite