Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a Republicii Moldova, persoanelor fizice din țară li s-au transferat mijloace bănești în valoare de 463,62 milioane USD în al treilea trimestru al anului curent, prin intermediul băncilor licențiate și sistemelor de remitere de bani. Această sumă reflectă o scădere cu 3,9% în comparație cu trimestrul II al anului 2022.

Dintre aceste transferuri, 357,72 milioane USD au fost realizate prin intermediul sistemelor de remitere de bani, bazate pe date brute. În ceea ce privește originea geografică a transferurilor, cele din țările Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 13,3%, reprezentând 54,4% din total. În schimb, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 43,4%, revenindu-le o pondere de 13,5%. Transferurile din alte țări au constituit 32,1% din total, înregistrând o ușoară scădere de 0,5%.

În ceea ce privește proveniența transferurilor, Germania (cei mai mulți moldoveni preferă să muncească în Germania urmare a câștigurilor mai mari față de alte state) a ocupat prima poziție cu o pondere de 14,1%, în valoare de 65,60 milioane USD, reflectând o creștere de 17,7% față de trimestrul II al anului 2022. Transferurile din Israel au totalizat 64,59 milioane USD, menținându-se la un nivel aproape similar cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, transferurile din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă de 44,6%, totalizând 59,53 milioane USD, iar cele din Franța au crescut cu 13,4%, atingând suma de 43,8 milioane USD.