Moldova își îmbunătățește capacitățile militare. Macron anunță 40 mil. de euro din partea bugetului militar european

Republica Moldova va beneficia de 40 de milioane de euro din partea bugetului militar european, a anunțat președintele Franței, Emmanuel Macron la conferința comună cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Macron a spus că bani vor contribui la „dublarea bugetului militar al Republicii Moldova”. Macron nu a precizat care va fi destinația acestor bani.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a atras atenția că Moldova trebuie să-și întărească sistemul de apărare. El a precizat că „neutralitatea nu este o decorație care se pune pe perete”, iar fără o armată puternică nu poate fi apărată.

Igor Grosu a mai declarat că autoritățile de la Chișinău vor trebui să accepte și ajutorul „țărilor prietene”, dar și pe cel oferit în cadrul parteneriatelor pe care le are Republica Moldova cu alte state. Un accent important, în această direcție a fost pusă pe susținerea oferită de NATO.

Republica Moldova este o țara neutră și pașnica, însă țara noastră are un sector de apărare foarte slab, a comentat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu declarațiile de săptămâna trecută a oficialilor occidentali de a înarma Republica Moldova la standardele NATO.

„Moldova ar trebui să fie „echipată la standardele NATO” pentru a se proteja împotriva amenințării unei invazii rusești, a declarat ministrul de externe Liz Truss la mijlocul lunii mai.

Truss a spus pentru Telegraph că sunt în curs de desfășurare discuții cu aliații despre cum poate NATO să ajute națiunile mici să se apere.

Diplomatul a mai spus că este clar că, în ciuda succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin a păstrat „ambițiile de a crea o Rusiei mai mare”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aparare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.