Moldova mai trage un cablu spre România: contract de 17,5 milioane de euro pentru „Linia Rezilienței”

Republica Moldova a făcut un nou pas în consolidarea independenței sale energetice. Î.S. „Moldelectrica” a semnat contractul pentru proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți–Suceava 400 kV, un proiect strategic care va conecta nordul țării la sistemul electroenergetic din România și Uniunea Europeană.

Contractul a fost semnat cu compania turcă SA-RA, desemnată câștigătoare a licitației internaționale. Valoarea acestuia este de 17,5 milioane de euro, iar lucrările urmează să fie realizate în termen de 24 de luni.

În cadrul aceleiași ceremonii, Ministerul Energiei, Î.S. „Moldelectrica” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat acordul de grant pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II”.

Noua linie electrică de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Bălți și Râșcani. Proiectul include construcția fundațiilor și stâlpilor de înaltă tensiune, instalarea conductoarelor, izolatoarelor și sistemelor de protecție, precum și integrarea noii infrastructuri în rețeaua administrată de Î.S. „Moldelectrica”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că noua interconectare completează rețeaua de conexiuni energetice cu Uniunea Europeană.

„Construim trei linii care schimbă definitiv harta energetică a Republicii Moldova. Dacă Vulcănești–Chișinău este Linia Independenței Energetice, iar Strășeni–Gutinaș va fi Linia Libertății, astăzi facem un nou pas prin proiectul Bălți–Suceava, pe care am numit-o Linia Rezilienței”, a afirmat ministrul.

La rândul său, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a precizat că UE contribuie cu un grant de 15,4 milioane de euro pentru implementarea proiectului.

„Fiecare nouă conexiune cu piața energetică europeană înseamnă mai multă securitate, mai multe oportunități pentru afaceri și o vulnerabilitate mai mică la presiunile externe”, a declarat diplomata.

Potrivit autorităților, LEA Bălți–Suceava va crește capacitatea de schimb transfrontalier de energie electrică, va spori fiabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și va reduce dependența Republicii Moldova de un număr limitat de surse și rute de alimentare.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II” este finanțat de BERD, Banca Europeană de Investiții și Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Uniunii Europene. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 77 de milioane de euro, din care 15,4 milioane de euro reprezintă un grant oferit de Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.