Moldova mai trage un cablu spre România: contract de 17,5 milioane de euro pentru „Linia Rezilienței”

Republica Moldova a făcut un nou pas în consolidarea independenței sale energetice. Î.S. „Moldelectrica” a semnat contractul pentru proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți–Suceava 400 kV, un proiect strategic care va conecta nordul țării la sistemul electroenergetic din România și Uniunea Europeană.

Contractul a fost semnat cu compania turcă SA-RA, desemnată câștigătoare a licitației internaționale. Valoarea acestuia este de 17,5 milioane de euro, iar lucrările urmează să fie realizate în termen de 24 de luni.

În cadrul aceleiași ceremonii, Ministerul Energiei, Î.S. „Moldelectrica” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat acordul de grant pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II”.

Noua linie electrică de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Bălți și Râșcani. Proiectul include construcția fundațiilor și stâlpilor de înaltă tensiune, instalarea conductoarelor, izolatoarelor și sistemelor de protecție, precum și integrarea noii infrastructuri în rețeaua administrată de Î.S. „Moldelectrica”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că noua interconectare completează rețeaua de conexiuni energetice cu Uniunea Europeană.

„Construim trei linii care schimbă definitiv harta energetică a Republicii Moldova. Dacă Vulcănești–Chișinău este Linia Independenței Energetice, iar Strășeni–Gutinaș va fi Linia Libertății, astăzi facem un nou pas prin proiectul Bălți–Suceava, pe care am numit-o Linia Rezilienței”, a afirmat ministrul.

La rândul său, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a precizat că UE contribuie cu un grant de 15,4 milioane de euro pentru implementarea proiectului.

„Fiecare nouă conexiune cu piața energetică europeană înseamnă mai multă securitate, mai multe oportunități pentru afaceri și o vulnerabilitate mai mică la presiunile externe”, a declarat diplomata.

Potrivit autorităților, LEA Bălți–Suceava va crește capacitatea de schimb transfrontalier de energie electrică, va spori fiabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și va reduce dependența Republicii Moldova de un număr limitat de surse și rute de alimentare.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II” este finanțat de BERD, Banca Europeană de Investiții și Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Uniunii Europene. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 77 de milioane de euro, din care 15,4 milioane de euro reprezintă un grant oferit de Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.