Moldova mai trage un cablu spre România: contract de 17,5 milioane de euro pentru „Linia Rezilienței”

Republica Moldova a făcut un nou pas în consolidarea independenței sale energetice. Î.S. „Moldelectrica” a semnat contractul pentru proiectarea, furnizarea echipamentelor și construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți–Suceava 400 kV, un proiect strategic care va conecta nordul țării la sistemul electroenergetic din România și Uniunea Europeană.

Contractul a fost semnat cu compania turcă SA-RA, desemnată câștigătoare a licitației internaționale. Valoarea acestuia este de 17,5 milioane de euro, iar lucrările urmează să fie realizate în termen de 24 de luni.

În cadrul aceleiași ceremonii, Ministerul Energiei, Î.S. „Moldelectrica” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat acordul de grant pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II”.

Noua linie electrică de 400 kV va avea o lungime de aproximativ 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Bălți și Râșcani. Proiectul include construcția fundațiilor și stâlpilor de înaltă tensiune, instalarea conductoarelor, izolatoarelor și sistemelor de protecție, precum și integrarea noii infrastructuri în rețeaua administrată de Î.S. „Moldelectrica”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că noua interconectare completează rețeaua de conexiuni energetice cu Uniunea Europeană.

„Construim trei linii care schimbă definitiv harta energetică a Republicii Moldova. Dacă Vulcănești–Chișinău este Linia Independenței Energetice, iar Strășeni–Gutinaș va fi Linia Libertății, astăzi facem un nou pas prin proiectul Bălți–Suceava, pe care am numit-o Linia Rezilienței”, a afirmat ministrul.

La rândul său, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a precizat că UE contribuie cu un grant de 15,4 milioane de euro pentru implementarea proiectului.

„Fiecare nouă conexiune cu piața energetică europeană înseamnă mai multă securitate, mai multe oportunități pentru afaceri și o vulnerabilitate mai mică la presiunile externe”, a declarat diplomata.

Potrivit autorităților, LEA Bălți–Suceava va crește capacitatea de schimb transfrontalier de energie electrică, va spori fiabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și va reduce dependența Republicii Moldova de un număr limitat de surse și rute de alimentare.

Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România – Faza II” este finanțat de BERD, Banca Europeană de Investiții și Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Uniunii Europene. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 77 de milioane de euro, din care 15,4 milioane de euro reprezintă un grant oferit de Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.