Moldova, mare putere petrolieră! Reexportul de carburanți s-a majorat de aproape zece ori

Ponderea petrolului și a produselor petroliere exportate a constituit 6,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că petrolul, produsele petroliere și produse înrudite au crescut de 9,6 ori. Este vorba de reexporturi, spune statistica.

În lunile mai și iunie, pe fundalul prețurilor fluctuante pe piața carburanților din Republica Moldova se atesta o criză a motorinei. La acea vreme prețul angro era mai mare comparativ cu prețul de la pompă, iar la unele benzinării motorina lipsea. Respectiv agricultorii au cerut compensarea accizei la motorină – 100%.

Experții explică majorarea reexporturilor de carburanți prin cererea tot mai mare din partea pieței Ucrainei.

Anterior, presa a scris că Portul Giurgiulești, controlat de BERD, asigură tranzitul carburanților din Federația Rusă spre Ucraina prin Zona Economică liberă a Portului Giurgiulești din Republica Moldova via Portul Constanța din România. Acest lucru alimentează și o criză petrolieră în Moldova, în condițiile în care importatorii petrolieri din Moldova sunt nevoiți să stea zile în șir la coadă.

Deși Ucraina pledează pentru un embargou total al importurilor de energie din Rusia, argumentând că veniturile din petrol şi gaze sunt sursa principală de finanțare a războiului lui Putin, totuși o cantitate importantă de carburanți ajunge în țara vecină prin Portul Giurgiulești.

Combustibilul destinat Ucrainei pleacă din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră și este transportat la Constanța. Aici este depozitat, în regim de antrepozit, la Oil Terminal. Intermediarul afacerii este firma elvețiană Euronova Energies SA care are un parteneriat cu Oil Terminal. Totodată, beneficiar efectiv al Euronova Energies SA este Gazprom Neft din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#petrol #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.