Moldova, mare putere petrolieră! Reexportul de carburanți s-a majorat de aproape zece ori

Ponderea petrolului și a produselor petroliere exportate a constituit 6,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că petrolul, produsele petroliere și produse înrudite au crescut de 9,6 ori. Este vorba de reexporturi, spune statistica.

În lunile mai și iunie, pe fundalul prețurilor fluctuante pe piața carburanților din Republica Moldova se atesta o criză a motorinei. La acea vreme prețul angro era mai mare comparativ cu prețul de la pompă, iar la unele benzinării motorina lipsea. Respectiv agricultorii au cerut compensarea accizei la motorină – 100%.

Experții explică majorarea reexporturilor de carburanți prin cererea tot mai mare din partea pieței Ucrainei.

Anterior, presa a scris că Portul Giurgiulești, controlat de BERD, asigură tranzitul carburanților din Federația Rusă spre Ucraina prin Zona Economică liberă a Portului Giurgiulești din Republica Moldova via Portul Constanța din România. Acest lucru alimentează și o criză petrolieră în Moldova, în condițiile în care importatorii petrolieri din Moldova sunt nevoiți să stea zile în șir la coadă.

Deși Ucraina pledează pentru un embargou total al importurilor de energie din Rusia, argumentând că veniturile din petrol şi gaze sunt sursa principală de finanțare a războiului lui Putin, totuși o cantitate importantă de carburanți ajunge în țara vecină prin Portul Giurgiulești.

Combustibilul destinat Ucrainei pleacă din portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră și este transportat la Constanța. Aici este depozitat, în regim de antrepozit, la Oil Terminal. Intermediarul afacerii este firma elvețiană Euronova Energies SA care are un parteneriat cu Oil Terminal. Totodată, beneficiar efectiv al Euronova Energies SA este Gazprom Neft din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#petrol #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.