Moldova nu poate primi curent de la Hidroelectrica. Seceta din lacuri a oprit turbinele din România

Cu un grad de umplere al lacurilor de acumulare la debutul sezonului rece de sub 70%, suntem în cea mai proastă situație din ultimii patru ani, potrivit datelor publice consultate de noi. Iar situația s-ar putea înrăutăți dacă nu vin ploile și ar putea fi nevoie de mai multă apă din lacuri pentru a suplini ce nu aduce Dunărea – hidrocentrala de la Porțile de Fier merge uneori la o zecime din puterea instalată. Care pot fi problemele, mai jos.

Deși este cald încă, sistemul energetic a intrat în perioada sa rece, noiembrie-martie. În ceea ce privește stocurile de gaze, autoritățile ne liniștesc cu procentul de înmagazinare de peste 96%, care în teorie ar fi suficient să trecem iarna, deși rămâne spinoasa problemă a importurilor în situația unor temperaturi scăzute, care să spunem că parțial ar putea fi rezolvată prin scăderea (deja) a consumului industriei. În ceea ce privește energie electrică din cărbune, iarăși, se pare că am sta destul de bine (99% stocuri), potrivit unei afirmații a oficialilor Ministerului Energiei de acum câteva zile, deși încă nu este clar dacă după 1 ianuarie vor funcționa toate grupurile disponibile pe lignit de la CE Oltenia sau unele vor fi trecute în ceea ce se cheamă “rezerva caldă” pentru a fi folosite la nevoie.

Astfel, potrivit ENTSO-E, în săptămâna 43 din acest an (24-30 octombrie), cantitatea de energie echivalentă din lacurile de acumulare din România era de doar 2,05 TWh.

Este cel mai mic nivel din ultimii patru ani, în această perioadă a anului.

Anul trecut aveam 2,19 TWh, acum doi ani 2,48 TWh, iar în 2019 2,24 TWh, potrivit datelor ENTSO-E.

Hidroelectrica vine oricum după o perioadă destul de dificilă din punct de vedere al producției de energie electrică – în primele șase luni ale anului, producția de energie a scăzut cu 30% față de anul trecut (a ajuns doar la 7 TWh), pe fondul unui 2022 secetos. Lucrurile stau rău și acum.

În prezent, Republica Moldova cumpără energie electrică de peste Prut de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile britanice au aplicat o amendă de 300.000 de lire sterline (aproximativ 345.000 de euro) companiei Markom Management Limited, o entitate asociată cu familia oligarhilor ruși Arkadi și Boris Rotenberg – prieteni apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit Financial Times, sancțiunea a fost anunțată de Office of Financial Sanctions Implementation (OFSI), o structură aflată în subordinea Trezoreriei britanice.

Firma a fost sancționată pentru efectuarea unei plăți de 416.590 de lire sterline către o persoană aflată pe lista neagră a sancțiunilor impuse de Regatul Unit, în contextul anexării Crimeei și al invaziei ruse în Ucraina. OFSI precizează că responsabilii Markom Management au ordonat transferul de bani știind cu exactitate că destinatarul era vizat de măsurile restrictive.

Conform unui raport publicat în 2020 de Subcomitetul Senatului SUA privind arta și sancțiunile, compania face parte din Markom Group, un conglomerat controlat de avocatul Mark Omelnitsky. Grupul ar fi fost folosit de familia Rotenberg pentru a gestiona structuri opace implicate în tranzacții cu opere de artă de mare valoare, menite să ocolească regimul internațional de sancțiuni.

Arkadi și Boris Rotenberg, considerați apropiați personali ai lui Putin, se află pe listele de sancțiuni ale Regatului Unit, Uniunii Europene și Statelor Unite. Marea Britanie a înghețat activele celor doi oligarhi și ale membrilor familiei lor, în conformitate cu legislația aplicabilă împotriva celor care sprijină sau beneficiază de pe urma regimului Kremlinului.

Acest nou caz scoate în evidență metodele sofisticate prin care rețelele oligarhice rusești încearcă să ocolească sancțiunile internaționale, folosind companii-fantomă, structuri intermediare și tranzacții prin piețe mai puțin reglementate, cum este sectorul operelor de artă. Autoritățile britanice susțin că vor continua să investigheze și să penalizeze orice încălcare a măsurilor impuse în contextul războiului din Ucraina.