A fost numit un nou director general la compania energetică de stat din Ucraina

Fostul ministru ucrainean Alexei Cernîșov a preluat vineri funcţia de director general al companiei energetice de stat Naftogaz, care se confruntă cu multiple dificultăţi, inclusiv problema datoriei şi războiul cu Rusia, transmite Reuters.

Cernîșov, în vârstă de 45 de ani, fost ministru pentru Comunităţi şi Dezvoltare Teritorială, a fost numit printr-un decret guvernamental semnat de premierul Denis Şmîgal. El îl înlocuieşte pe Iurii Vitrenko, care a demisionat săptămâna aceasta de la conducerea Naftogaz, fără a da explicaţii.

Naftogaz este cea mai mare companie ucraineană de petrol şi gaze, iar subsidiara sa, Ukrtransgaz, operează un sistem de conducte care transportă gazul rusesc către Europa.

În primul semestru din 2022, Naftogaz a înregistrat pierderi nete de 57,16 miliarde hrivne (1,57 miliarde de dolari), de la 1,65 miliarde hrivne în urmă cu un an, în contextul atacurilor ruseşti din ultimele săptămâni asupra facilităţilor energetice ucrainene.

Compania a precizat că discută noi condiţii pentru restructurarea datoriei sale.

De asemenea, Naftogaz este blocat într-un litigiu cu compania energetică rusă de stat Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti.

#companie de stat #naftogaz #energetica #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care își păstrează economiile în depozite bancare ar putea achita un impozit de două ori mai mare pe dobânzile încasate. Guvernul susține trecerea de la cota preferențială de 6% la cota generală de 12%, potrivit avizului asupra amendamentelor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, inițiativa legislativă nr. 326 din 8 septembrie 2026.

Executivul a respins amendamentul prin care se propunea păstrarea actualului regim fiscal pentru veniturile obținute de persoanele fizice din dobânzi. Modificările vizează nu doar depozitele bancare, ci și veniturile din dobânzile plătite de asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă, precum și emitenții de titluri de creanță și obligațiuni.

Potrivit argumentelor Guvernului, abrogarea alineatului (37) al articolului 90¹ din Codul fiscal ar determina impozitarea acestor venituri la cota generală de 12%, aplicabilă veniturilor persoanelor fizice.

În prezent, dobânzile respective beneficiază de o cotă redusă de 6%, însă autoritățile consideră necesară eliminarea acestui tratament fiscal preferențial.

Impactul asupra deponenților poate fi ilustrat printr-un calcul simplu. În cazul unui depozit bancar de 100.000 de lei, remunerat cu o dobândă anuală de 5%, persoana fizică obține un venit brut de 5.000 de lei. La actuala cotă de 6%, impozitul constituie 300 de lei, iar deponentul rămâne cu 4.700 de lei. Dacă impozitul crește la 12%, statul va încasa 600 de lei, iar venitul net al deponentului se va reduce la 4.400 de lei.

Astfel, pentru aceeași sumă economisită și aceeași dobândă oferită de bancă, impozitul achitat statului se dublează, iar câștigul net al deponentului scade cu 300 de lei anual.

Pentru persoanele care obțin venituri mai mari din dobânzi, diferența devine și mai pronunțată. De exemplu, la un câștig anual brut de 20.000 de lei din dobânzi, impozitul ar crește de la 1.200 la 2.400 de lei, ceea ce înseamnă 1.200 de lei suplimentari transferați la bugetul de stat.

Modificarea ar afecta randamentul net al economiilor populației și ar diminua veniturile obținute din plasamentele purtătoare de dobândă, fără ca băncile să fie obligate să modifice ratele dobânzilor oferite clienților.

Potrivit documentului, Guvernul nu susține menținerea cotei de 6%, ceea ce indică intenția de a uniformiza tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi cu cel aplicabil altor categorii de venituri ale persoanelor fizice.

#dobinzi #depozite #bani