Moldova, prinsă în menghina datoriilor externe! 153% din exporturi se duc pe acoperirea împrumuturilor

11 Dec. 2025, 16:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2025, 16:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 09:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 09:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!