Moldova, raiul traiului ieftin și cimitirul oportunităților! Verdict usturător într-un top mondial

Republica Moldova ocupă locul 82 din 192 de state și teritorii în Global Relocation Index 2026, clasamentul celor mai bune destinații pentru persoanele care intenționează să se mute într-o altă țară. Cu un scor de 62,4 puncte, Moldova este inclusă în categoria destinațiilor cu performanță „moderată”.

Clasamentul, elaborat de compania Rumavi, evaluează țările în baza a 24 de indicatori grupați în patru domenii: finanțe și fiscalitate, calitatea vieții și sănătatea, siguranța și stabilitatea, precum și condițiile de integrare și oportunitățile economice.

Principalul avantaj al Republicii Moldova este costul redus al vieții. Țara a obținut 95 de puncte la capitolul accesibilitate generală și 83,6 puncte pentru accesibilitatea locuințelor. Infrastructura digitală a fost evaluată cu 79 de puncte, iar drepturile de proprietate acordate cetățenilor străini, cu 80 de puncte.

Datorită costurilor mici și condițiilor pentru activitatea la distanță, Moldova ocupă o poziție mai bună în clasamentul dedicat nomazilor digitali, locul 59 din 192. În clasamentele specializate, țara se situează pe locul 75 pentru pensionari, 73 pentru familii, 76 pentru antreprenori și 72 în privința atractivității fiscale.

Autorii indicelui susțin însă că infrastructura educațională slabă și ecosistemul startupurilor aflat încă la început reprezintă obstacole importante pentru familiile și antreprenorii care iau în calcul relocarea în Republica Moldova. Educația și condițiile de școlarizare au primit 49,1 puncte, iar ecosistemul startupurilor doar 33,3 puncte.

La categoria calitatea vieții și sănătate, Moldova a acumulat 59,5 puncte. Calitatea serviciilor medicale a fost evaluată cu 52 de puncte, costul accesului la asistență medicală, cu 67 de puncte, iar spațiile verzi, cu 65 de puncte. Cel mai slab rezultat din acest domeniu a fost înregistrat la confortul climatic, 24,8 puncte.

Siguranța și stabilitatea au primit un scor general de 59,8 puncte. Siguranța stradală a fost evaluată cu 55 de puncte, statul de drept, cu 53, iar stabilitatea politică, cu 54 de puncte.

În clasamentul general, Republica Moldova devansează Armenia, clasată pe locul 86, Azerbaidjanul, locul 91, Ucraina, 114, Rusia 121 și Belarus 129. România ocupă locul 26, cu 68,2 puncte, iar Georgia se află pe poziția a 14-a, cu 69,3 puncte.

Prima poziție este ocupată de Estonia, cu 72,8 puncte, urmată de Singapore și Malaysia. La capătul opus al clasamentului se află Afganistanul, Yemenul și Sudanul de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cimitir #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.