Moldova schimbă regulile jocului! Străinii cu bani și laptop primesc drept de ședere ani la rând

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor, un document amplu care reformează aproape complet regimul migrației și aliniază legislația națională la mai multe directive ale Uniunii Europene. Noua lege stabilește reguli detaliate privind intrarea, șederea temporară și permanentă a cetățenilor străini, drepturile acestora, dar și mecanismele de control și combatere a șederii ilegale.

Printre cele mai importante noutăți se numără introducerea statutului de „nomad digital”. Acesta permite străinilor să locuiască temporar în Republica Moldova în timp ce lucrează la distanță pentru companii din alte state. Pentru a beneficia de acest regim, solicitantul trebuie să demonstreze venituri stabile obținute din activități desfășurate online, iar nivelul acestora trebuie să fie de cel puțin trei salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul de gestiune. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte contracte sau alte documente care confirmă relația profesională cu entități din afara Republicii Moldova.

Legea introduce și reguli mai clare pentru atragerea specialiștilor și a investițiilor străine. Astfel, persoanele cu funcții de conducere sau investitorii pot obține drept de ședere pentru perioade mai lungi, inclusiv până la cinci ani pentru activități în cadrul companiilor rezidente ale parcurilor pentru tehnologia informației și până la opt ani pentru activități investiționale în economia națională.

Documentul stabilește mai multe categorii de lucrători străini care pot activa în Republica Moldova, inclusiv lucrători înalt calificați, lucrători sezonieri, lucrători transferați în interiorul companiei și specialiști în domeniul tehnologiilor informaționale. Pentru unele categorii sunt prevăzute condiții stricte privind nivelul salariului, contractele de muncă sau durata activității, autoritățile urmărind astfel atragerea forței de muncă specializate.

Noua lege reglementează și participarea tinerilor străini la programul „Au pair”, destinat schimburilor culturale. Participanții trebuie să aibă între 18 și 26 de ani și pot lucra în gospodăria familiei gazdă cel mult 25 de ore pe săptămână, beneficiind în același timp de cazare, întreținere și posibilitatea de a urma cursuri de limbă română.

Actul legislativ introduce și conceptul de „profil de risc pentru securitatea națională”. Autoritățile pot refuza intrarea sau șederea în Republica Moldova a persoanelor suspectate de implicare în activități teroriste, crime grave, trafic de persoane sau alte acțiuni care ar putea afecta securitatea statului, ordinea publică ori relațiile internaționale ale țării.

În același timp, legea consolidează competențele Inspectoratului General pentru Migrație în ceea ce privește monitorizarea regimului de ședere a străinilor, verificarea documentelor, identificarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul țării și aplicarea măsurilor de returnare sau îndepărtare.

Potrivit documentului, străinii care se află legal în Republica Moldova beneficiază de mai multe drepturi, inclusiv libertatea de circulație, acces la activități economice, educație și protecție juridică în instanțe. În același timp, aceștia sunt obligați să respecte legislația națională, să declare schimbarea domiciliului și să prezinte actele de identitate la solicitarea autorităților competente.

Noua lege urmărește modernizarea sistemului de gestionare a migrației, crearea unor mecanisme mai eficiente de atragere a specialiștilor și investitorilor străini, dar și consolidarea instrumentelor de combatere a migrației ilegale în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nomazi #permis #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.