Moldova, țara muncii la negru! Autoritățile ridică din umeri. Scapă printre degete miliarde de lei

Din datele indirecte la care am acces, salariile într-o companie din Republica Moldova au o pondere de 30% în UE este de 50%. Or, 20% se duc la patroni sau la salariați ca bani nedeclarați oficial, a declarat ministrul Muncii, Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

„Cotizațiile la CNAS se cifrează anual la 18 miliarde de lei, respectiv 6 miliarde sunt salarii achitate în plic”, a explicat Spatari.

Potrivit ministrului, o soluție ar fi eficientizarea controlului de către Inspectoratul muncii.

„În prezent Inspecția muncii nu desfășoară controale pe munca nedeclarată, dacă nu este sesizată. Și chiar și atunci când e sesizată verifică doar situația unei persoane or, nu e normal acest lucru. Vom consolida atribuțiile instituției. Am înaintat modificări la lege și care așteptăm să fie aprobate de Parlament”, a punctat ministrul.

Studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, arată că dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

#spatari #negru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile împrumuturilor pe termen lung ale SUA au urcat la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2023, pe măsură ce pierderea ratingului de credit triplu A al ţării şi proiectul fiscal al preşedintelui Donald Trump au alimentat îngrijorările cu privire la povara tot mai mare a datoriei guvernamentale, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.

Randamentele obligaţiunilor de trezorerie americane pe 30 de ani au crescut cu până la 0,13 puncte procentuale, atingând 5,03% luni.

Contractele futures pe acţiuni americane pentru S&P 500 şi Nasdaq au scăzut cu 1,1%, respectiv 1,5%. Dolarul american a scăzut cu 0,9% faţă de un coş de valute importante, inclusiv lira sterlină şi euro.

Creşterea randamentelor obligaţiunilor vine după ce Moody’s a retrogradat ratingul de credit suveran triplu A al SUA vineri seara, avertizând cu privire la nivelurile datoriei guvernamentale şi creşterea deficitului bugetar.

Nicolas Trindade, administrator de fonduri la Axa, a declarat că retrogradarea Moody’s este „un avertisment că SUA nu ar trebui să mai considere natural faptul că se pot finanţa la costuri mici”.