Moldova, țara muncii la negru! Autoritățile ridică din umeri. Scapă printre degete miliarde de lei

Din datele indirecte la care am acces, salariile într-o companie din Republica Moldova au o pondere de 30% în UE este de 50%. Or, 20% se duc la patroni sau la salariați ca bani nedeclarați oficial, a declarat ministrul Muncii, Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

„Cotizațiile la CNAS se cifrează anual la 18 miliarde de lei, respectiv 6 miliarde sunt salarii achitate în plic”, a explicat Spatari.

Potrivit ministrului, o soluție ar fi eficientizarea controlului de către Inspectoratul muncii.

„În prezent Inspecția muncii nu desfășoară controale pe munca nedeclarată, dacă nu este sesizată. Și chiar și atunci când e sesizată verifică doar situația unei persoane or, nu e normal acest lucru. Vom consolida atribuțiile instituției. Am înaintat modificări la lege și care așteptăm să fie aprobate de Parlament”, a punctat ministrul.

Studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, arată că dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

#spatari #negru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Campania electorală și perioada electorală dinaintea alegerilor. Care este diferența? Codul Electoral definește clar ambele sintagme. Potrivit reglementărilor, campania electorală este perioada de activitate în care candidații desfășoară activități pentru a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru ei.

Perioada electorală reprezintă timpul cuprins între ziua când s-a stabilit data scrutinului și cea în care sunt confirmate rezultatele alegerilor, însă acest interval nu poate fi mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie, perioada electorală a început pe 14 iulie. Până la începerea campaniei electorale, pe 29 august, vor fi desemnați și înregistrați candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Tot în perioada electorală se vor constitui organele electorale ierarhic inferioare, vor fi organizate instruiri pentru funcționarii electorali și alți subiecți electorali, vor fi desfășurate activități de informare pentru alegători, se vor actualiza listele electorale, se vor pregăti modelele buletinelor de vot și alte materiale necesare.

Campania electorală va începe oficial pe 29 august.

#Briefingul Zilei #campanie electorala #alegeri