Din datele indirecte la care am acces, salariile într-o companie din Republica Moldova au o pondere de 30% în UE este de 50%. Or, 20% se duc la patroni sau la salariați ca bani nedeclarați oficial, a declarat ministrul Muncii, Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.
„Cotizațiile la CNAS se cifrează anual la 18 miliarde de lei, respectiv 6 miliarde sunt salarii achitate în plic”, a explicat Spatari.
Potrivit ministrului, o soluție ar fi eficientizarea controlului de către Inspectoratul muncii.
„În prezent Inspecția muncii nu desfășoară controale pe munca nedeclarată, dacă nu este sesizată. Și chiar și atunci când e sesizată verifică doar situația unei persoane or, nu e normal acest lucru. Vom consolida atribuțiile instituției. Am înaintat modificări la lege și care așteptăm să fie aprobate de Parlament”, a punctat ministrul.
Studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, arată că dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB.
Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.
